Nichita Stănescu

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Național al Literaturii Române și Poșta Română, cu sprijinul Academiei Române – Secția de Filologie și Literatură, continuă seria evenimentelor de comemorare a marilor scriitori români reprezentativi pentru cultura naţională din cadrul programului cultural Valorificarea patrimoniului literar național în spațiul public. Astfel, începând cu 21 martie 2016, aducem un omagiu poetului Nichita Stănescu printr-un poster cu una dintre fotografiile în care scriitorul a fost surprins, însoțită de un poem simbol al autorului: Orfeu în vechea cetate. Acest poster va fi afișat în toate Oficiile Poștale din București. Pe parcursul următoarelor etape ale programului cultural proiectul va fi extins la nivelul întregii țări, cu alți scriitori români.
Programul cultural Valorificarea patrimoniului literar național în spațiul public, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române și Poșta Română, își propune reevaluarea și restructurarea permanentă și continuă a strategiilor de valorificare a patrimoniului literar național deținut, precum și a scriitorilor și operelor pe cale de a dobândi valoare de patrimoniu datorită recunoașterii naționale și internaționale în momentul de față. Scopul este, pe de o parte, acela de a responsabiliza publicul larg prin furnizarea de informații necesare pentru cunoașterea patrimoniului literar național, iar pe de altă parte, de a oferi un cadru propriu egalității de șanse prin educarea acestuia indiferent de categoria/grupul din care face parte fiecare dintre cei care vor avea acces la informația furnizată prin intermediul afișelor expuse în cadrul unităților stabilite împreună cu Poșta Română. Acest program este susținut și recomandat de Academia Română – Secția de Filologie și Literatură.

Nichita STĂNESCU, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (31 martie 1933, Ploiești, j. Prahova – 13 decembrie 1983, București) poet, scriitor și eseist român. Frecventează cursurile școlii primare la Ploiești, la Bușteni și din nou la Ploiești. Urmează cursul gimnazial la Liceul
„Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, iar între anii 1948-1952, cursurile medii, la secția real a aceleiași instituii (devenit Liceul „I.L. Caragiale”). Devine student al Facultății de Filologie a Universității din București.
Debutează cu poezie simultan, în martie 1957, în revistele „Tribuna” și „Gazeta literară”, iar debutul editorial are loc în 1960 cu volumul Sensul iubirii, inaugurând colecția „Luceafărul” a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. După absolvirea facultății este pentru o perioadă corector și apoi, până în 1968, ocupă funcția de redactor la secția de poezie a „Gazetei literare”. În 1969 este numit redactor șef adjunct al revistei „Luceafărul”, iar din 1970 până în 1973 este redactor șef adjunct la „România literară”.
Nichita Stănescu călătorește mult peste hotare. Primul său contact cu exteriorul a fost în 1963, când ajunge în Cehoslovacia. Urmează alte călătorii în Franța, Italia, Londra, Germania. Efortul său creator a fost recompensat cu patru premii ale Uniunii Scriitorilor, pentru volumele O viziune a sentimentelor -1964, Necuvintele – 1969, Cartea de recitire – 1972, și Starea poeziei – 1975 și cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Epica magna -1980.
Nichita Stănescu devine o voce distinctă a liricii universale contemporane fiind tradus în tot mai multe limbi străine. În anul 1975 a fost distins cu Premiul Internațional pentru Poezie „Gottfried von Herder”, decernat de Academia Austriacă în 1976, iar în 1982 câștigă Marele Premiu „Cununa de Aur” la Festivalul Internațional „Serile de Poezie de la Struga”, din Macedonia. În 1979, Nichita Stănescu este nominalizat de Academia Suedeză pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Odiseea Elytis, Max Frisch, Léopold Sédar Senghor și Jorge Luis Borges.
Pe 3 iulie 1990, Nichita Stănescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Marți, 31 martie 2015, ora 19.00, în Sala Studio a Teatrului Odeon (Calea Victoriei 40 – 42, sector 1) din Bucureşti, va avea loc o ediţie specială a Serilor de poezie şi muzică, organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Odeon.

Seara de poezie și muzică dedicată poetului Nichita Stănescu (1933-1983), de la a cărui naștere se împlinesc, pe 31 martie, 82 de ani, va include o serie de evenimente:
Vernisajul expoziției cu titlul Nichita și prietenii;
Lansarea volumului Nichita Stănescu - Vin perşii, mamă!, Armonii poetice (carte + CD), ediţie alcătuită de Mircea Coloşenco, cu o prefaţă de Lucia Fetcu, apărut la Editura Karta-Graphic, Ploieşti. Volumul va fi prezentat de Mircea Coloșenco;
Actorii Teatrului Odeon: Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu, Sabrina Iașchevici, Marius Damian vor susține un recital din creația poetului Nichita Stănescu.
Muzica: Adrian Naidin
Moderatorul Serilor de poezie şi muzică va fi scriitorul Ioan Groșan.

Coordonatorul proiectului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro.

Intrarea la eveniment este liberă! 

* * *

Nichita Stănescu se mișca într-adevăr într-o sferă superioară, siderată de valori exclusiv artistice. Cât despre gustul său pentru „compromis”, cred sincer că nu prea știa ce înseamnă acest lucru, tocmai pentru că era un ingenuu. Dacă nu mi-ar fi teamă că devin prea ... doct, aș zice că spiritul său ludic îl făcea să plutească pe deasupra situațiilor, pentru a căror substanță tragică cred că nu avea „organ”: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Singurul păcat al lui Nichita Stănescu a fost crima săvârșită față de sine însuși: distrugerea sistematică a carcasei care-i asigura superbul exercițiu al spiritului.
„Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei.”

1995 - Ștefan Augustin Doinaș

Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea în literatura autohtonă de la modernismul începutului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut în poezia românească, după întemeierea ei de către Eminescu, a doua mare mutație a structurilor limbajului și viziunii poetice, prima fiind cea modernistă a interbelicilor.
Cu fiecare volum al lui Nichita Stănescu s-a produs în literatura noastră o perpetuă revoluție a limbajului poetic, in jurul cărților sale dându-se o adevărată „bătălie a (neo)modernității”.

Alexandru Condeescu

Teatrul Excelsior vă propune un spectacol nepereche de muzică şi poezie, creat din dor de Nichita.
Luni 31 martie, la ora 19.30, vă aşteptăm la spectacolul "Îmbrăţişarea",
care va fi un remember cultural de o frumuseţe aparte.

Nichita Stănescu  ne pofteşte, de ziua lui, la o cupă de lirism, ambră pentru suflet şi minte, străfulgerată de geniul său.

În această zi ar fi împlinit 81 de ani, iar regretul că nu -l mai avem printre noi, cu siguranţă este estompat de bucuria reîntâlnirii cu sufletul său , pe care l-a veşnicit cu tot preaplinul în versuri .

     Victor Socaciu lansează albumul "Îmbrăţişarea", alegându-şi 10 poezii ale lui Nichita Hristea Stănescu, chiar în aura unei zile devenită sărbătoare importantă a Culturii Naţionale.

"O tălmăcire subiectivă, adică o lectură – altfel, atât cât poate muzica mea, sau sufletul meu", ne-a declarat cantautorul.
          
     Alături de Victor Socaciu, vor depune mărturiile de iubire, marele actor al teatrului şi cinematografiei româneşti Alexandru Repan, grupul "Contraste" şi grupul vocal "Expression".

O seară în care, cum spunea "Îngerul Blond", ne vom păstra îmbrăţişarea şi vom rezona cu poezia devenită cântec. Se va întâmpla, sigur, la Teatrul Excelsior.

Vineri, 28 martie 2014, ora 13.00

Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române,
Bd. Dacia nr. 12

Vernisaj: Expoziția de fotografii și manuscrise – Nichita Stănescu: ”N-am mai murit de foarte multă vreme”

Lansare: Nichita Stănescu, Belgradul în cinci prieteni; Adam Puslojic, Apă de băut; Dragoljub Firulovic, Fiul îngerului.

Invitați: Mircia Dumitrescu, Cosmin Perța, Radu Sebastian Stoica.

Amfitrion: Ioan Cristescu.

Conferinţele „Mircea Vulcănescu”
Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Invitatul următoarei ediţii a Conferinţelor „Mircea Vulcănescu” de joi, 9 mai 2013, ora 18:00, de la Studioul Horia Bernea, va fi prof. univ. dr. Sorin Dumitrescu, care va vorbi despre Nichita înainte și după marginalizare.

Sorin Dumitrescu este pictor și grafician, discipol al Părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București, membru corespondent al Academiei Române din 2006. În 1969 absolvă Institutul de arte frumoase din București, la clasa maestrului Corneliu Baba, avându-i colegi, printre alții, pe Mihai Cismaru, Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu. Din 1969 participă la anualele și bienalele republicane și la Saloanele Municipiului București. În 1981, fondează Gruparea 9+1 împreună cu: Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Marin Gherasim, Horea Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Doru Covrig.
Este, totodată, Fondatorul Editurii și Fundației Anastasia, precum şi inițiatorul și curatorul galeriei Catacomba, al cărei program s-a remarcat în anii 1992-2001 prin promovarea pe simeze și, în general, în spațiul dezbaterii publice, a unei arte de mare anvergură spirituală.
În cariera sa de peste 35 de ani se pot distinge trei perioade importante, una de inspiraţie combinată baroc şi expresionism, din anii 1970, o alta de definire semiotică, de explorare a semnelor şi sensurilor acestora, din anii ’80 şi o treia, definitorie după 1990, în care artistul plastic pune în valoare viziunea sa asupra artei bizantine şi cea a ortodoxismului românesc.

Profesorul universitar doctor Sorin Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Romane, va vorbi despre necunoscuta conjuncție dintre Nichita și Rafael Noica și despre testamentul metalingvistic al poetului.

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, RFI, Itsy Bitsy, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, ArtClue.net, artline.ro, artactmagazine.ro, decosieco.ro, daciccool.ro, inparc.ro, cooperativaurbana.ro, comunicatedepresa.ro, meidaiq.ro.

Anunţ de presă

„E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare 
mereu dureroasă, minunată mereu.”
Ce bine că eşti

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 31 martie 2013, la orele 12.00, la programul de muzică şi poezie “Ce bine că eşti...”, un omagiu adus marelui poet Nichita Stănescu, la împlinirea a 80 de ani de la naşterea acestuia (1933 – 2013).

La evenimentul dedicat marelui poet Nichita Stănescu , vor participa personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, iubitori de muzică şi poezie: actorii Tamara Creţulescu, Eusebiu Ştefănescu, muzicienii Adrian Drăgoescu, Andrei Theodorescu, soliştii Ion Creţeanu, Rodica Anghelescu, cantautorul Mircea Vintilă şi poeta Magda Margareta Bădoiu.

Acţiunea se va desfăşura în Sala Victor Ion Popa, din incinta Muzeului Satului, Şoseaua Kiseleff nr.30, sector 1, Bucureşti (fosta locaţie a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional).

Ce bine că eşti…Nichita Stănescu

31 martie 2013

12.00 Bun venit!
12.30 Frunză verde de albastru…. Mircea Vintilă
12.45 Recitându-l pe Nichita …
Tamara Creţulescu, Magda Bădoiu, Eusebiu Ştefănescu
13.15 Culori de primăvară…Adrian Drăgoescu şi Andrei Theodorescu
13.30 Lieduri… Rodica Anghelescu
13.45 Dor de Nichita – Ion Creţeanu, Craiova, Dolj