New York

Artiști renumiți ai baletului românesc și internațional se vor reuni, pe 9 decembrie, într-un spectacol excepțional la Licoln Center - New York. Evenimentul, prezentat de „balerina deceniului” Alina Cojocaru și Opera Națională din București, reunește nume consacrate ale baletului mondial precum Tamara Rojo, director artistic al English National Ballet, Ulyana Lopatkina, distinsă cu titlul de „artist al poporului” în Rusia (2006), Daniil Simkin, prim-balerin la American Ballet Theatre, Johan Kobborg, director al companiei de balet a Operei Naționale București. Alături de ei se vor afla alte nume de marcă ale baletului românesc și internațional: Friedemann Vogel, Osiel Gouneo, Isaac Hernandez, Daniel Ulbricht, Bianca Fota, Sena Hidaka , Dawid Trzensimiech, Marina Minoiu, Robert Enache, Shuhei Yoshida, Alexandra Gavrilescu, Bogdan Canila. Evenimentul este organizat cu sprijinul Prințesei Marina Sturdza, o mare iubitoare și promotoare a artei românești.

Programul cuprinde fragmente renumite din Romeo și Julieta, Frumoasa din pădurea adormită, Diana si Acteon, No Man’s Land, Les Bourgeois, Marguerite și Armand, Dama cu camelii, Les Lutins și fragmente din Lacul Lebedelor. Muzica va fi interpretată de Mélanie Genin (harpă), Gregory Harrington (vioară), Mihai Marica (violoncel) și Matei Varga (pian).
Spectacolul va avea loc pe 9 decembrie, de la ora 19:30, la Rose Hall, Jazz at Lincoln Center.

New York, 3 octombrie 2012 – Romanian Film Initiative si Film Society of Lincoln Center anunta organizarea evenimentului anual „MAKING WAVES. Un festival dedicat noului cinema romanesc” in New York. Editia 2012 va avea loc intre 29 noiembrie – 5 decembrie la Film Society of Lincoln Center.

MAKING WAVES este o initiativa independenta care isi propune sa asigure o continuitate a prezentei cinematografiei romanesti in spatiul american si consolidarea parteneriatului cu Film Society of Lincoln Center (FSLC). Festivalul va oferi o panorama a productiei cinematografice recente (incluzand filme de fictiune, documentar si scurt metraj), precum si o serie de programe speciale, retrospective de autor, dezbateri, lansari de carte si alte evenimente dedicate intalnirii intre profesionistii de film americani si romani. La eveniment vor participa regizori, actori, producatori si critici de film din Romania si din SUA. Programul festivalului va fi anuntat la mijlocul lunii octombrie.

„Film Society of Lincoln Center se bucura sa continue promovarea acestei generatii extraordinare de filme si regizori din Romania prin sustinerea festivalului MAKING WAVES, mai ales in contextul recentelor schimbari guvernamentale din Romania, care au pus in pericol sprijinul acordat de stat artelor si culturii”, declara Scott Foundas, director asociat de programe al FSLC si membru in Board-ul festivalului.

Initiativa se bucura de sprijinul unor personalitati artistice romanesti printre care regizorii Cristian Mungiu, Radu Muntean, Lucian Pintilie, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Andrei Ujica, sau artistul vizual Dan Perjovschi.

Festivalului beneficiaza de sprijinul Trust for Mutual Understanding, precum si al Blue Heron Foundation si al altor suporteri si donatori. „Sunt onorat sa ma alatur celor care organizeaza Festivalul de Film Romanesc din New York si sa sprijin o echipa in care cred. Evenimentul de la Lincoln Center este in acest moment cea mai importanta manifestare din America dedicata cinematografiei nationale”, apreciaza regizorul si producatorul Bobby Paunescu, unul dintre suporterii principali ai festivalului. Un important finantator al MAKING WAVES este si artistul vizual Adrian Ghenie: „Sunt un fan al filmului romanesc si apreciez foarte mult echipa festivalului. Cred ca este important sa dovedim solidaritate artistica in continuarea unor initiative care au contribuit la o prezenta romaneasca solida in spatiul american”. In completarea acestui sprijin financiar, festivalul va lansa la inceputul lunii octombrie si o campanie de crowdfu nding prin platforma Kickstarter, propunandu-si atragerea sustinerii din partea publicului fidel al festivalului si a numerosilor fani ai filmului romanesc din SUA si Romania.

Tudor Giurgiu, presedintele Festivalului International de Film Transilvania, partener al festivalului, declara: „Festivalul de Film Romanesc din New York se inscrie in aceeasi linie profesionista de promovare a filmului romanesc pe care o urmarim si in cadrul TIFF-ului. Suntem mandri sa ne asociem cu un eveniment de calitate, organizat de catre o echipa cu care am colaborat in numeroase alte ocazii, Festivalul asigurand o vizibilitate de prim rang, de care cinematografia romaneasca are mare nevoie in America.”

Romanian Film Initiative reuneste echipa fondatoare a Festivalului Filmului Romanesc de la New York lansat in 2006 sub egida ICR New York. Board-ul festivalului ii include pe Corina Suteu, presedintele festivalului; Mihai Chirilov, director artistic; Scott Foundas, director asociat de programe al Film Society of Lincoln Center; si Oana Radu, manager al festivalului. Romanian Film Initiative doreste sa aduca multumiri speciale si altor sustinatori: Andi Vasluianu, Ana Maria Sandu, Mihai Grecea, Mona Nicoara, Erin Casper, Adam Brown, Luminita Gheorghiu, Vlad Ivanov.

New York, 11 mai 2012: Gabriela Adameşteanu a fost invitată în acest an la a opta ediţie a prestigiosului festival internaţional de literatură PEN World Voices (30 aprilie – 6 mai), cu sprijinul ICR New York. Autoarea şi-a prezentat, la New York şi Washington DC, volumul Wasted Morning (Dimineaţă pierdută), publicat de Northwestern University Press, în traducerea lui Patrick Camiller. Laureata premiului Nobel, scriitoarea Herta Müller, a luat de asemenea parte la această ediţie a festivalului prezidat de Salman Rushdie, la invitaţia editurii Metropolitan Books şi Goethe Institut. ICRNY a organizat, împreună cu Goethe Institut şi Consulatul German, o recepţie în onoarea scriitoarei născute în România. Literatura română continuă să fie prezentă în Statele Unite în luna mai prin participarea poetului Bogdan O. Popescu la prestigioasa rezidenţă de la Ledig House, în statul New York. Rezidenţa, susţinută de ICRNY, începe în data de 11 mai şi durează până în 2 iunie.

Prezenţa Gabrielei Adameşteanu la cel mai important festival de literatură din New York nu a trecut neobservată în presa americană. Evenimentul Life in the Panopticon: Thoughts on Freedom in an Era of Pervasive Surveillance (Viaţa în Panopticon: Gânduri despre libertate în era supravegherii omniprezente), care a avut ca subiect supravegherea guvernamentală în epoca informatică, a fost analizat de Larry Rother în articolul Rushdie brings PEN Festival to Close (Rushdie încheie festivalul PEN) publicat în pagina online a prestigiosului The New York Times, în data de 7 mai. Articolul remarcă faptul că “unele dintre cele mai captivante mărturii personale din timpul festivalului au venit din partea a trei autori care şi-au petrecut mare parte din carierele lor artistice luptându-se cu extrem de bine sedimentate forme de cenzură impuse de statul autoritar: Gabriela Adameşteanu în România; Mahmoud Dowlatabadi în Iran; şi Ludmila Ulitskaya, atât în Uniunea Sovietică cât şi în Rusia zilelor noastre.”

Un alt eveniment extrem de aşteptat în cadrul PEN World Voices a fost A Literari Safari (Un safari literar). Gabriela Adameşteanu s-a numărat printre capetele de afiş ale ediţiei de anul acesta, împreună cu romanul ei Dimineaţă pierdută. A Literari Safari îşi datorează popularitatea şi faptului că are loc în clădirea Westbeth din West Village, unde locuiesc şi au ateliere cunoscuţi artişti ai avangardei newyorkeze. Publicul are ocazia de a explora clădirea, cu o hartă în mână, descoperind în ateliere şi apartamente autori străini şi textele lor traduse în limba engleză. Articolul scris de Larissa Kyzer şi publicat în cunoscuta revistă The L Magazine în data de 8 mai, dedică un amplu spaţiu lecturii scriitoarei din România, care “a explicat că după revoluţia din ţara ei, interesul principal al iubitorilor de literatură s-a îndreptat către non-ficţiune, în special volume de memorii şi eseuri cenzurate în timpul comunismului. Cu toate acestea, în ultimii zece ani, un nou val de autori tineri români revitalizează interesul publicului faţă de roman şi poezie”. Larissa Kyzer notează că “deşi Adameşteanu a fost foarte tăcută şi discretă, ascultând mai întâi o lectură din romanul ei în limba engleză şi apoi citind ea însăşi un mic pasaj în română, textul ales a fost foarte puternic - o scenă emoţionantă în care un bărbat crede că partenera sa a avut recent o "aventură" cu un alt bărbat, rezultând într-un avort clandestin.”

Primul eveniment la care a luat parte Gabriela Adameşteanu în cadrul festivalului PEN a fost masa rotundă Resonances: Contemporary Writers on The Classics (Rezonanţe: Scriitori contemporani despre clasici), care a avut loc în data de 3 mai la Baruch Performing Arts Center. Scriitoarea a ales să vorbească despre Henry James, ca autor care a inspirat-o, făcând o comparaţie între stilul şi tematicile acestuia, cu deosebire în romanul Portretul unei doamne, cu cele din Dimineaţă pierdută. Evenimentul poate fi urmărit integral pe canalul oficial de Youtube al PEN: http://youtu.be/3Bd1NQtODR4.

Imediat după încheierea festivalului din New York, Gabriela Adameşteanu s-a deplasat la Washington DC pentru o conversaţie cu profesorul Dennis Deletant, la Georgetown University, organizată de către ICRNY în colaborare cu Centrul de Studii Euroasiatice, Ruse şi Est Europene de la Georgetown University şi Ambasada României la Washington. În faţa unei săli pline, Gabriela Adameşteanu a citit din romanul Dimineaţă pierdută şi a discutat pe larg despre capodopera sa.

Participarea Hertei Müller la festival a fost celebrată de ICR New York prin co-organizarea unei recepţii, în parteneriat cu Institutul Goethe şi Consulatul Germaniei. La evenimentul de la Institutul Goethe au venit să o întâmpine personalităţi culturale şi diplomatice, invitaţi ai festivalului, preşedintele PEN World Voices Salman Rushdie, alături de nume ale comunităţii artistice de origine română din metropola americană. Recepţia a urmat evenimentului de la Deutsches Haus din cadrul New York University, unde Herta Müller a citit discursul adresat academiei suedeze în anul 2001, în care abordează teme ca “tăcerea” ca modalitate de rezistenţă în comunism, sau conceptul de “acasă”. În conversaţia purtată a doua zi cu Claire Messud la 92nd Street Y Unterberg Poetry Center scriitoarea a mărturisit că relaţia ei cu ţara natală este una complicată şi paradoxală: România este un loc în care, deşi nu mai este „acasă”, simte nevoia să se întoarcă în fiecare an.

Herta Müller a vorbit pe larg despre noul ei roman publicat recent în SUA, The Hunger Angel (Atemschaukel, tradus  în limba română cu titlul Leagănul respiraţiei), şi despre colaborarea în pregătirea romanului cu Oskar Pastior, care s-a stins înainte ca cei doi autori născuţi în România să poată scrie împreună povestea inspirată de deportarea lui Pastior în Gulag. Romanul a beneficiat de o amplă cronică, scrisă de Neal Ascherson, în ediţia curentă a publicaţiei The New York Review of Books. Cronicarul notează că “Herta Müller, laureată a premiului Nobel, este o scriitoare care degajă o mare putere emoţională printr-o proză extrem de sofisticată, plină de imagini, deseori expresionistă. O combinaţie între încrederea în abilităţile propriei tehnici şi nevoia presantă de a rupe tăcerea despre soarta generaţiei părinţilor ei este ceea ce a ajutat-o, probabil, să ducă la bun sfârşit un proiect atât de dificil.”

Între 11 mai şi 2 iunie, ICR New York continuă să promoveze literatura română în Statele Unite prin continuarea colaborării cu prestigiosul centru de rezidenţă literară pentru artişti internaţionali de la Ledig House din statul New York, sprijinind participarea poetului Bogdan O. Popescu în ediţia din acest an a programului. Creată în anul 1992, rezidenţa de la Ledig House a găzduit sute de scriitori şi traducători din peste 50 de ţări. În fiecare an, Ledig House oferă unui număr de 20 de scriitori ocazia de a trăi şi a crea în această locaţie. Alături de numeroase evenimente informale, instituţia va găzdui în data de 12 mai o lectură publică a scriitoriilor rezidenţi, cu participarea lui Bogdan O. Popescu.

Poet cu un parcurs atipic, în acelaşi timp medic neurolog cu două doctorate, Bogdan O. Popescu a debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST). Volumul său de poezii La revedere, prinţesă! (Editura Vinea, 1995) a fost distins cu Marele Premiu „Ion Vinea” pentru debut literar. După ce i-au fost publicate mai multe volume de poezie la edituri cunoscute, Viaţă de aruncat (Editura Polirom, 2011) reprezintă debutul autorului în proză. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2002.

ICRNY continuă să promoveze şi noua dramaturgie în cadrul seriei de lecturi performative Eastern European Playwrights: Women Write The New, prezentată în colaborare cu Immigrants’ Theatre Project. Evenimentul va oferi publicului american, în premieră, piese de Vera Ion şi Mihaela Michailov. Lecturile vor fi urmate de o discuţie cu cele două autoare moderată de Claudia La Rocco (The New York Times; The Performance Club).

În aceeaşi săptămână va fi lansată, în galeria institutului de pe Third Avenue, cea de-a doua montare din cadrul proiectului de teatru neconvenţional The Window, conceput de Ana Mărgineanu pentru ICRNY, care va avea reprezentaţii zilnice până în data de 29 mai. Textul scris de Saviana Stănescu porneşte de la decorul creat de scenografa Daniela Codarcea Kamiliotis.
 

ICR New York lansează antologia “Romanian Writers on Writing” editată de Norman Manea, în colaborare cu Sanda Cordoş

New York, 19 martie 2012: Pe 22 şi 23 martie, ICRNY organizează două evenimente, în New York şi la Bard College, care marchează lansarea antologiei Romanian Writers on Writing (Scriitori români despre scris). Volumul este publicat de editura Trinity University Press ca parte a reputatei serii The Writer’s World (Lumea scriitorului). Antologia dedicată scriitorilor români este editată de Norman Manea. La cele două evenimente de lansare vor fi prezenţi, dintre autorii români cu texte în antologie, Nina Cassian, Dan Lungu, Simona Popescu, Lucian Dan Teodorovici, Carmen Firan şi Bogdan Suceavă.  

ICRNY prezintă în luna martie două evenimente dedicate unei apariţii literare excepţionale. Antologia Romanian Writers on Writing (Scriitori români despre scris), publicată de editura Trinity University Press, prezintă publicului de limbă engleză o selecţie de texte traduse din opera a 80 dintre cei mai importanţi autori români din secolul al 19-lea şi până în zilele noastre. Volumul este editat de Norman Manea, co-editat de Sanda Cordoş, traducerile din limba română fiind realizate de Raluca Manea şi Carla Baricz. “Adresându-se în primul rând cititorilor americani şi celor de limbă engleză, această antologie […] oferă o fereastră întru originalitatea şi profunzimea literaturii române”, scrie Norman Manea în prefaţa volumului.
 
“Vanitate dublată de vitalitate, vulnerabilitate amestecată cu forţă, frica de dezintegrare legată intim de mândria disperată a învingerii timpului istoric conferă literaturii române o tensiune specială, născută din imaginaţie dar şi din prezenţa ameninţării. Cei 80 de autori din Romanian Writers on Writing scriu despre această tensiune şi exemplifică vocea puternică şi polifonică a complexei literaturi din ţara lor”, notează editorii.

Antologia face parte din deja reputata serie The Writer’s World (Lumea scriitorului), editată de Edward Hirsch, serie care a ajuns în prezent la cel de-al şaptelea volum. Seria prezintă extrase din operele scriitorilor din diferite părţi ale lumii despre scris şi despre ce înseamnă să fii scriitor, multe din ele prezentate pentru prima dată în limba engleză. Celelalte antologii din această serie au prezentat scriitori chinezi, evrei, irlandezi, polonezi, dar şi scriitori americani din secolul al 19-lea.

Pe 22 martie, de la ora 18:30, la sediul ICR New York, va avea loc primul eveniment dedicat lansării antologiei. Seara va debuta cu o scurtă introducere făcută de editorul seriei The Writer’s World, Edward Hirsch, poet şi preşedinte al Fundaţiei Memoriale J.S.Guggenheim, şi Barbara Ras, editor al Trinity University Press. Norman Manea şi directorul ICRNY Corina Şuteu vor modera o discuţie cu scriitorii invitaţi. Nina Cassian, Dan Lungu, Simona Popescu, Lucian Dan Teodorovici, Carmen Firan şi Bogdan Suceavă vor citi din textele lor şi vor discuta despre felul în care crează, despre bucuriile şi dificultăţile vieţii de scriitor. La discuţie vor lua parte şi tinerele traducătoarele Raluca Manea şi Carla Baricz, actualmente urmând studii de doctorat la New York University, respectiv Universitatea Yale.

A doua zi, începând cu ora 14, va avea loc un nou eveniment dedicat antologiei la Colegiul Bard din Annandale-on-Hudson. Conversaţia The Writer The Censor The Market (Scriitorul, cenzorul, piaţa), moderată de Norman Manea, îi va avea protagonişti pe Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Teodorovici, Edward Hirsch şi Carla Baricz. Discuţia va porni de la o comparaţie între viaţa scriitorilor români în regimul comunist şi cenzura ideologică a sistemului faţă de presiunea economică din prezent, precum şi schimbarea rolului şi statusului scriitorului în aceste circumstanţe.

În aceeaşi săptămână la New York: Anca Damian la New Directors/New Films

Documentarul de animaţie Crulic: Drumul spre dincolo participă în selecţia oficială a festivalului New Directors/New Films, organizat în parteneriat de Lincoln Center şi Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA). Regizorul Anca Damian va fi prezent, cu sprijinul ICRNY, la proiecţiile din 23 martie (MoMA) şi 24 martie (Lincoln Center) ale filmului, pentru a intra în dialog cu publicul. „Filmul Ancăi Damian este pe rând înfricoşător şi înduioşător, dar şi ironic, cu un strop de umor negru care echilibrează tonul. Ceea ce face ca documentarul ei să fie şi mai captivant este stilul vizual puternic: Damian foloseşte tehnici de animaţie mixte – desen, cut-out şi colaj – pentru a crea un film puternic şi memorabil”, apreciază selecţionerii festivalului.

Dedicat descoperirii şi promovării artiştilor tineri, New Directors/New Films şi-a cîştigat o reputaţie internaţională, devenind un festival în cadrul căruia se prezintă în premieră lucrări care redefinesc şabloanele cinematografiei. Pe parcursul celor 40 de ediţii de până acum, festivalul a prezentat şi promovat lucrări ale unor nume precum Pedro Almodovar, Steven Spielberg, Wong Kar Wai, Spike Lee, Atom Egoyan, Richard Linklater sau Wim Wenders.

Din 2 aprile la ICR New York: proiectul de teatru neconvenţional The Window, creat şi regizat de Ana Mărgineanu în colaborare cu numeroşi artişti americani şi a patra ediţie a festivalului Disappearing Act, co-organizat de ICRNY cu Centrul Ceh din New York, în parteneriat cu alte 23 institute culturale şi consulate europene, în cadrul EUNIC. Mai multe detalii şi noutăţi despre activitatea ICRNY sunt disponibile pe Facebook (http://www.facebook.com/#!/RCINY) şi pe siteul nostru www.icrny.org.

New York, 4 martie 2012: În urma succesului de public şi de presă al primelor zile din retrospectiva integrală Lucian Pintilie de la Museum of Modern Art din New York, co-organizată de ICRNY, Laurence Kardish, curatorul şef al departamentului de film, şi-a anunţat intenţia de a propune achiziţionarea filmului Reconstituirea pentru colecţia permanentă a muzeului.

După o cronică entuziastă a filmului Niki Ardelean, colonel în rezervă, apărută în The New York Times, în seara de 1 martie a avut loc deschiderea retrospectivei Lucian Pintilie la MoMA. O sală arhiplină l-a aplaudat în picioare pe regizorul român după ce acesta a făcut introducerea filmului care l-a consacrat, Reconstituirea, împărtăşind, cu umor şi emoţie, povestea întâlnirii sale cu Charlie Chaplin, la începutul anilor 70, pe un platou de filmare din Londra. Morala introducerii: un artist este urmărit de trac oricât de spectaculoasă ar fi cariera sa. Prezentat într-o nouă copie, filmul Reconstituirea a impresionat un public american care nu avusese încă ocazia să îl vadă.

După ce în următoarele două zile, Niki şi Flo, Duminică la ora 6, Balanţa şi De ce trag clopotele, Mitică? au continuat să umple sălile de la MoMA, Laurence Kardish, senior curator al departamentului de film, şi-a anunţat intenţia de a propune achiziţionarea filmului Reconstituirea pentru colecţia muzeului. Achiziţia, odată aprobată de comisia MoMA, ar face ca filmul să fie disponibil pentru membrii muzeului şi pentru studenţi. Se vor putea organiza, de asemenea, proiecţii private la cerere şi pelicula va fi prezentată în alte programe şi retrospective ale muzeului, din New York şi din America, în anii următori.

În seara de 2 martie regizorul român a participat la evenimentul de la ICR New York care i-a avut ca protagonişti pe invitaţii speciali ai retrospectivei, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, într-o discuţie moderată de Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Filmului Românesc de la New York. Timp de o oră şi jumătate, cei doi artişti au împărtăşit cu generozitate românilor din diasporă, care au umplut sala ICRNY, experienţa lucrului cu Lucian Pintilie, în film şi în teatru. “Pentru mine, să joc la Pintilie a fost o a doua facultate”, a spus Victor Rebengiuc, în timp ce Mariana Mihuţ consideră că spectacolul Revizorul de la Bulandra i-a marcat definitiv cariera. “Pintilie este regizorul care ştie perfect cum să lucreze cu actorii, nu te lasă până nu obţine exact ce vrea. Înainte de filmări repetam ca la teatru. Filmam de obicei între 20 şi 30 de duble pentru fiecare scenă”. În ziua următoare, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au introdus o altă capodoperă de-a lui Lucian Pintilie, filmul De ce trag clopotele, Mitică?, interzis timp de zece ani de cenzura comunistă. “Acest film a fost arestat şi trimis la Jilava, acolo se închideau şi filmele, nu numai oamenii”, a declarat Victor Rebengiuc.

Retrospectiva Lucian Pintilie continuă până în data de 12 martie. Retrospectiva a fost realizată de ICR New York în colaborare cu Laurence Kardish (Senior curator în cadrul MoMA) şi Mihai Chirilov. Broşura dedicată evenimentului, publicată de ICRNY, care conţine şi programul complet al retrospectivei, este accesibilă online la http://issuu.com/rciny/docs/lucian_pintilie_2012. Mai multe detalii şi noutăţi despre retrospectiva Lucian Pintilie şi activitatea ICRNY sunt disponibile pe Facebook (http://www.facebook.com/#!/RCINY) şi pe siteul nostru www.icrny.org.

New York, 18 octombrie 2011: Între 13 şi 16 octombrie ICR New York a prezentat primul stand românesc în cadrul târgului anual de benzi desenate, anime, manga, jocuri video, film şi televiziune bazate pe producţii de gen - New York Comic Con 2011 (al doilea târg de profil ca importanţă şi amploare din S.U.A – după cel din San Diego – şi cel mai important de pe Coasta de Est). Standul a constituit o surpriză şi un punct de interes neaşteptat în cadrul târgului newyorkez, vizitat de peste 100 000 de oameni. A fost singurul în care s-a expus producţia de BD a unei alte ţări în afară de S.U.A. În istoria recentă a NY Comic Con doar Coreea de Sud a avut un stand similar, anul trecut.

NO SCHOOL – New Romanian Comics (sau standul 2018) a oferit publicului o sinteză între istoria BD-ului românesc şi cele mai recente producţii de benzi desenate autohtone. Autorii selecţiei – artiştii Matei Branea (Omulan), Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), Sandu Florea (În lumea lui Harap Alb, dar şi ilustrator la Batman sau Spiderman), editorul Miloš Jovanović (revista şi editura Hardcomics) şi Cristian Neagoe (Street Delivery) – au fost prezenţi la târgul din New York pe toată durata expoziţiei organizate de ICR New York. Cei trei creatori de BD, din generaţii diferite, au avut fiecare o sesiune de prezentare destinate presei şi publicului – Alexandru Ciubotariu vineri 14 octombrie, Sandu Florea sâmbătă şi Matei Branea duminică. În afara acestor sesiuni, artiştii au desenat la faţa locului, au semnat cărţi şi au discutat aproape neîncetat cu vizitatorii.

Bucurându-se de numeroase apariţii în blogurile de specialitate, standul românesc a impresionat prin calitatea şi ingeniozitatea benzilor desenate expuse. Artiştii români au realizat contacte cu editori şi jurnalişti americani, deschizându-se posibilităţi pentru viitoare colaborări. Unul dintre cei mai cunoscuţi vizitatori ai standului românesc, Cory Doctorow (boingboing.net) – un guru al blogosferei mondiale – a făcut duminică pe blogul său, care are peste un milion de vizitatori săptămânal, un rezumat a ceea ce a însemnat prezenţa românească la Comic Con: “Don't miss the Romanian booth for a look at some of the weirdest, coolest comics being made in the world today.” (“Nu rataţi standul românesc, unde puteţi vedea unele din cele mai ciudate şi cool benzi desenate din lume, la ora asta.”) Mulţi alţi pasionaţi de BD s-au declarat extrem de impresionaţi de faptul că standul românesc este “atât de diferit” şi oferă o alternativă inedită la benzile desenate cu super-eroi din mainstreamul american.

Prin prezenţa la New York Comic Con, ICR New York a reuşit accesarea şi apropierea unui public american extrem de divers, care în mod normal nu este interesat de oferta institutelor culturale străine din metropola americană. Institutul a continuat astfel linia sa de programare dedicată graficii şi artelor urbane, începută în 2008. Pe durata târgului new yorkez, ICRNY a realizat o cronică zilnică a prezenţei româneşti la NY Comic Con. Pentru mai multe fotografii, desene, citate şi linkuri la blogurile care au scris despre BD-ul românesc puteţi accesa  www.icrny.org/NYComicCon2011 şi pagina de Facebook a ICRNY (http://www.facebook.com/RCINY).

Matei Branea este un creator de bandă desenată şi animaţie şi creatorul lui OMULAN – un personaj de BD care a devenit celebru prin numărul din 2003 publicat de Hardcomics. Matei Branea publică online episoade de animaţie, benzi desenate şi ilustraţii de la mainstream la underground, de la producţii de televiziune şi publicitate până la scurtmetraje pentru internet. În prezent, Matei se află în faza de pre-producţie pentru un scurtmetraj despre roboţi balcanici, predă animaţie la UNATC Bucureşti şi pregăteşte o nouă carte cu OMULAN.

Alexandru Ciubotariu a publicat grafică de revistă şi carte şi numeroase benzi desenate. A semnat şase cărţi de benzi desenate şi un album de street art (Pisica Pătrată, Editura Vellant, 2009), primul din România. Pentru Romfilatelia a desenat mai multe serii de timbre editate în sute de mii de exemplare. A participat la concursuri BD şi a câştigat numeroase premii. A fost invitat să participe la expoziţii în Franţa, Polonia, Cehia, Maroc, Grecia, Serbia, Spania, Portugalia, Ungaria, cea mai importantă fiind expoziţia de la Centrul Belgian de Bandă Desenată din Bruxelles (octombrie 2011 – mai 2012). Stabilit în prezent în Bucureşti, lucrează ca grafician, colaborând cu diverse edituri şi publicaţii. (www.salonbd.ro ; www.ciubi.go.ro)

Sandu Florea a debutat în 1968 cu serialul Năzdrăvăniile lui Păcală în revista Luminiţa. Câştigător al Premiului EUROCON pentru În lumea lui Harap Alb, Sandu Florea a semnat nouă cărţi de BD, din cele 50 apărute în perioada comunistă, a desenat primele BD-western româneşti, adaptând romanele lui Nicolae Frînculescu, iar în 1990 a editat împreună cu acesta revistele de benzi desenate Carusel şi Proteus. La sfârşitul lui 1991, Sandu Florea emigrează împreună cu familia în Statele Unite. În aprilie 1992 debutează la cea mai importantă editură de benzi desenate din SUA, Marvel Comics. De atunci Sandu Florea a desenat aproape 300 de benzi desenate, ilustrând aventurile a aproape tututor super-eroilor americani: Conan the Barbarian, X-Force, Dr. Strange, The Executioner, Thunder Strike, Blade, Buffy – the Vampire Slayer, Insane Clown Posse, Generation X, Spiderman Unlimited, Elektra, X-treme X-men, Hawkeye, Batman R.I.P. etc. În prezent, artistul româno-american a devenit un nume inconturnabil în cataloagele marilor edituri de benzi desenate americane, Marvel, DC Comics, Dark Horse ş.a. (www.sanduflorea.com)

Hardcomics este prima editură de bandă desenată românească. Lansată în 2002 la Bucureşti, Hardcomics îşi propune să creeze o piaţă pentru benzile desenate în România şi să impună un standard ridicat în conţinut şi formă.  În ciuda eşecului financiar, dar bucurându-se de un considerabil succes artistic, Hardcomics se încăpăţânează să ofere în continuare o platformă de expresie artiştilor români de comics.

Miloš Jovanović a intrat în industria benzii desenate la o vârstă precoce. Pe când avea numai 8 ani, se întreţinea vânzând şi făcând schimb de reviste BD la târgurile din oraşul său natal din fosta Iugoslavie. Treizeci de ani mai târziu, pasiunea sa ramâne neschimbată, doar că acum trăieşte în Bucureşti şi se consideră parte din cultura română. În 2002 a pus bazele Hardcomics, editură care a revitalizat banda desenată românească, oferind o platformă de exprimare pentru artişti români şi, uneori, străini. Până acum a publicat peste 30 de titluri (cărţi, reviste, ziare) şi mai mult de 100 de autori. În timpul liber rămas, Miloš conduce un studio de design şi vorbeşte şase limbi. (www.hardcomics.ro, www.aooleu.ro.)

Demarat în primăvara anului 2006, Street Delivery a devenit un amplu eveniment urban care pe lângă revalorificarea peisajului urban, strânge laolaltă comunităţile creative ale oraşului. Câştigând o legitimitate atât în ochii locuitorilor, cât şi autorităţilor locale, Street Delivery a devenit o instituţie a spaţiului public urban (www.streetdelivery.ro).

Muzeul Benzii Desenate Bucureşti este un proiect pilot iniţiat de Alexandru Ciubotariu şi derulat de Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană cu sprijinul clusterului EUNIC în România, al Centrului Belgian de Bandă Desenată şi în parteneriat cu Asociaţia Bedefililor din România, în perioada 16 iunie – 16 octombrie 2011. Detalii: www.icr.ro/muzeul_bd; www.muzeulbd.ro.

Intilnire informala - 13 iulie 2011, ora 20.30. La Green Hours

Bucureşti, 6 iulie 2011

“Nils Fucked Up Day” de Peca Ştefan la FringeNYC 2011

Spectacolul de teatru Nils' Fucked Up Day de Peca Ştefan a fost selectat de New York Fringe Festival, cel mai amplu eveniment teatral internaţional al continentului american.

Miercuri, 13 iulie, ora 20.30, Teatrul LUNI de la Green Hours vă invită la o întâlnire informală cu butoaie de vin şi bere pentru a-i cunoaşte pe actori şi pentru a sprijini cele cinci reprezentaţii ale singurei piese româneşti care se joacă între 9 şi 30 august în SUA.

Nils' Fucked Up Day este o poveste sarcastică, licenţioasă, punk-existenţialistă despre alegerile fucked up pe care le avem de făcut în lumea fucked up pe care o trăim. Considerată de unii critici ca piesă exemplară a noii dramaturgii româneşti, de alţii ca “revoltătoare”, “obscenă” şi “vulgară”, Nils' Fucked Up Day e, în cele din urmă, o pledoarie neconvenţională pentru fericire. Este jucată cu tupeu autoironic în engleză şi romgleză de următorii tineri actori români …care nu vor emigra în Statele Unite... probabil: Radu Iacoban, Cătălin Babliuc, Mădălina Ghiţescu, Ilinca Manolache, Tudor Aaron Istodor, cărora li se alătură Cinty Ionescu (live VJ).

Piesa lui Peca Ştefan a câştigat concursul dramAcum (2002), a fost publicată de biblioteca Teatrul Imposibil (2005) şi a fost prezentată la New Writing Bienalle în Wiesbaden (Germania, 2006). Versiunea originală în limba română a fost jucată din 2008 în peste 50 de reprezentaţii la Teatrul LUNI de la Green Hours, în festivaluri şi alte manifestări teatrale din România. Publicul din New York o poate vedea pentru prima dată pe continentul american în luna august, la FringeNYC 2011.

Prezentarea spectacolului în SUA este sprijinită de Institutul Cultural Român din New York, care asigură transportul întregii trupe şi ajutorul logistic. Însă, pentru şederea de 20 zile la New York, artiştii companiei teatrale independente mai au nevoie de 6000 de dolari. Suma acoperă costul vizelor artistice, al transportului intern şi al cheltuielilor de masă pentru cele de 8 persoane care se deplasează într-unul din cele mai scumpe oraşe ale lumii.

Echipa îşi exprimă gratitudinea către cei care vor face, în acest sens, o donaţie. Puteţi accesa link-ul: http://www.indiegogo.com/Help-the-cast-of-Nils-Fucked-Up-Day-go-to-Fring... (funcţionează şi cu un card debit din România) sau puteţi participa la strângerea de fonduri de pe 13 iulie de la Green Hours, alături de nume importante ale lumii artistice româneşti.

Teatrul LUNI de la Green Hours este printre puţinele iniţiative româneşti care produc şi sprijină producţii teatrale independente. În stagiune continuă din decembrie 1997, Teatrul LUNI susţine debutul şi performanţa unora dintre cei mai interesanţi actori, regizori, scenografi şi scenarişti ai noului val teatral românesc (între care Florin Piersic jr., Dragoş Bucur, Andreea Bibiri, Ana Mărgineanu, Radu Afrim, Lia Bugnar, Gianina Cărbunariu, Peca Ştefan etc.). Teatrul LUNI este prezent pentru a doua oară la FringeNYC, după ce în 2007 a adus piesele The Sunshine Play şi Bucharest Calling, cu reflectări pozitive în presa americană (v. The New York Times).

Voicu Rădescu,
director executiv
Teatrul LUNI

Theatre Breaking Borders: o întâlnire amicală între Dorina Lazăr şi Ion Caramitru la ICR New York

New York, 22 iunie 2011: Institutul Cultural Român din New York a găzduit luni, 21 iunie a.c., întâlnirea „În dialog: Dorina Lazăr şi Ion Caramitru, actori ai schimburilor culturale internaţionale”, al doilea eveniment din seria „Teatru dincolo de graniţe”, inaugurată în aprilie 2011 cu o dezbatere la care au participat regizorii Tompa Gábor şi Andrei Şerban. Discuţia s-a derulat în limba engleză, în faţa unui public american şi român, şi a fost moderată de Corina Şuteu, director ICRNY.

Prezenţi la New York în dubla lor calitate de actori şi de manageri, Dorina Lazăr şi Ion Caramitru au purtat un dialog viu şi relaxat despre debuturile lor în actorie, despre trecerea de la cariera de actor la cea de administrator cultural într-o Românie în tranziţie, dar şi despre prezenţa teatrului românesc în străinătate şi oportunitatea reprezentată de schimburile internaţionale. Astfel, Dorina Lazăr a vrut să se facă actriţă tocmai pentru că tatăl îi interzisese acest lucru, iar Ion Caramitru, pasionat în adolescenţă mai degrabă de atletism decât de teatru, a fost îndrumat de o persoană binevoitoare către actorie. Schimbând priviri complice şi mici tachinări amicale, cei doi colegi de generaţie au povestit publicului primele lor experienţe teatrale şi au rezumat în câteva întâmplări memorabile parcursul a două cariere de excepţie. „Îmi pare rău că pentru mine Revoluţia a venit foarte târziu”, a declarat Dorina Lazăr, explicându-şi regretul prin faptul că primele colaborări cu importanţi regizori străini, cum ar fi Francis Ford Coppola sau Costa Gavras, au venit de-abia după 1989.

Ion Caramitru a devenit preşedinte al UNITER chiar în 1990, în efervescenţa evenimentelor de după Revoluţie, din dorinţa de a oferi lumii teatrale din România o platformă cât mai eficientă de reprezentare. Actorul şi regizorul a ajuns director al Teatrului Naţional din Bucureşti în 2005, preluând un „cimitir mamut” şi încercând să-l transforme într-o scenă cu adevărat competitivă, „creativă şi provocatoare”. „Cred că femeile sunt mai dotate decât bărbaţii pentru posturile de conducere”, a adăugat zâmbind Dorina Lazăr, după ce a povestit că a ajuns printr-o întâmplare director al teatrului unde e actriţă din anul 1969.

Cei doi invitaţi ICRNY au vorbit apoi despre instituţiile pe care le conduc în prezent. Dorina Lazăr a trecut în revistă programele aflate în desfăşurare la Teatrul Odeon şi a anunţat că Odeonul, singurul teatru veneţian cu plafon glisant, va împlini anul acesta, de Crăciun, un secol de când a fost dat în funcţiune. Ion Caramitru a făcut referire la Andrei Şerban, primul director de după ’90 al Teatrului Naţional şi primul care a încurajat o deschidere internaţională veritabilă a instituţiei aflate sub conducerea sa. În acest context, Caramitru a detaliat planurile de reconstrucţie ale Teatrului Naţional, ale cărui structuri de rezistenţă au fost distruse de Ceauşescu, precizând că noua clădire va fi gata în doi ani şi jumătate şi va avea şase spaţii de joc, dintre care o scenă în aer liber, pe acoperiş, şi o sală destinată experimentelor tinerilor artişti.

Corina Şuteu, director ICRNY, i-a întrebat apoi pe Dorina Lazăr şi Ion Caramitru care sunt beneficiile pe care le aduc turneele în străinătate şi schimburile internaţionale. Ambii invitaţi au fost de părere că, în momentul actual, teatrul românesc reprezintă un excelent produs cultural de export, care se poate vinde foarte bine, şi că, în cele din urmă, cel mai important lucru este întâlnirea propriu-zisă dintre spectacol şi public, contactul direct dintre actori şi spectatori. „ICR are o importanţă covârşitoare în deschiderea culturală a României în afară. Faptul că am găsit un partener care să ducă actul de cultură în străinătate e fundamental”, a declarat Dorina Lazăr. Un exemplu pentru felul în care ICR a intermediat în ultimii ani relaţia dintre instituţiile teatrale din ţară şi cele din străinătate este programul ARTE (American-Romanian Theatre Exchange), iniţiat în 2006 de Teatrul Odeon şi ICRNY în parteneriat cu Lark Play Development Center din New York. De altfel, următoarea premieră a Teatrului Odeon, Pentru că pot (regia Alexandru Mâzgăreanu), un spectacol pe un text de Arthur Kopit, dramaturg american care a susţinut în România o serie de ateliere cu actorii de la Odeon, e o continuare a aceluiaşi program ARTE. Arthur Kopit a fost una dintre personalităţile importante ale lumii teatrale new yorkeze prezente la dezbaterea de la ICRNY.

Seara s-a încheiat cu câteva intervenţii din partea publicului, care s-a arătat interesat de modalităţile de finanţare a teatrelor publice din România, de preţul biletelor la spectacole, de interesul reînnoit al spectatorilor români pentru teatru, şi şi-a manifestat dorinţa de a participa la cât mai multe evenimente teatrale româneşti în SUA.

Deplasarea Dorinei Lazăr şi a lui Ion Caramitru în SUA are ca scop, dincolo de dezbaterea de la ICRNY, continuarea unor parteneriate deja începute cu instituţiile teatrale americane şi iniţierea unor noi proiecte cu Festivalul Under The Radar şi organizaţii precum The Public Theatre, The Play Company sau Martin E. Segal Theatre Center.

Vizita lui Ion Caramitru în SUA continuă între 23 şi 26 iunie a.c. cu patru recitaluri extraordinare pe texte de Mihai Eminescu în New York, Washington D.C. şi Philadelphia. Turneul este organizat de Institutul Cultural Român din New York în colaborare cu Ambasada României la Washington, D.C., Consulatul General Onorific al României la Philadelphia, Queens Library, NY şi Biserica Sfânta Treime din Philadelphia.

New York, 20 iunie 2011: La invitaţia ICR New York, Ion Caramitru va susţine între 23 şi 26 iunie a.c. patru recitaluri extraordinare pe texte de Mihai Eminescu în New York, Washington D.C. şi Philadelphia. „EMINESCU” este un spectacol inedit, în limba română, cu participarea clarinetistului Aurelian-Octav Popa.

Cele patru reprezentaţii fac parte dintr-un turneu organizat de Institutul Cultural Român din New York în colaborare cu Ambasada României la Washington, D.C., Consulatul General Onorific al României la Philadelphia, Queens Library, NY şi Biserica Sfânta Treime din Philadelphia. Prin această iniţiativă, ICRNY celebrează opera poetului naţional, oferind un eveniment preţios şi mult aşteptat comunităţii româneşti din SUA. Turneul continuă în 30 iunie-2 iulie, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Montreal şi Toronto.

„Acesta este un spectacol inedit, declară Ion Caramitru, care include selecţiuni din manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale marelui poet. Cea mai mare parte a operei lui Eminescu se afla în celebra lui ladă cu care umbla pe unde se muta şi în care îşi ducea caietele şi notaţiile lui, şi care acum, în sfârşit, au fost tipărite prin sistem digital, facsimilate de către Academia Română. Mărturisesc că am avut o participare fundamentală la acest proces, pe durata mandatului meu la Ministerul Culturii” .

Seria de recitaluri EMINESCU va fi precedată în data de 21 iunie la ICRNY de o întâlnire excepţională cu Ion Caramitru şi Dorina Lazăr, derulată sub titulatura „Teatru dincolo de graniţe”. Adresîndu-se publicului american şi, în mod special, celor interesaţi de teatru şi de schimburile internaţionale, evenimentul îi va pune faţă în faţă pe doi dintre cei mai apreciaţi actori români şi, totodată, doi manageri remarcabili, conducând actualmente Teatrul Naţional din Bucureşti, respectiv Teatrul Odeon din Bucureşti. Invitaţii ICRNY vor purta un dialog despre prezenţa teatrului românesc în străinătate, rezultatele pozitive şi dificultăţile asociate colaborărilor internaţionale, dar şi despre parcursul lor personal şi tranziţia de la cariera de actor la cea de administrator cultural în România post-comunistă. Conversaţia se va derula în limba engleză şi va fi moderată de Corina Şuteu, director al ICR New York.