Acasă

Primary links

  • Stiri
  • Arta
  • Fotografie
  • Muzica
  • Muzee
  • Teatru
  • Etnografie
  • Jazz &...
  • Mapamond
  • Fashion
  • Parteneri
  • Links
  • Contact
Acasă

Librăria Mihai Eminescu

Eminescu in bengali

  • Amita Bhose
  • Editura Cununi de stele
  • Institutii culturale
  • Librăria Mihai Eminescu
  • Mihai Eminescu
Data: 
15 Jan 2015
Eveniment special: 
Nu

Comunicat de presă

Joi, 15 ianuarie 2015, ora 17:30, Editura Cununi de stele și Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la evenimentul „Eminescu în bengali. În traducerea Amitei Bhose.” Povestea traducerii și a receptării lui Eminescu în India.

Amita Bhose, scriitoare, traducătoare, profesoară de limba bengali, limba sanscrită și civilizație indiană la Universitatea București (1972-1991) exegetă a operei eminesciene (doctorat în Eminescu, cu tema „Influența indiană asupra gândirii eminesciene”) a fost prima traducătoare a lui Eminescu în Asia, în 1969.
Volumul Eminescu: Kavita (Poezii) reunește 35 de poezii.

În 1959, în Manualul de limba română de la Universitatea București Amita Bhose – pe atunci Ray –, o indiană din Calcutta, îl descoperea pe Eminescu, prin poezia Ce te legeni, codrule. Din acel moment avea să-l așeze pe Eminescu, așa cum va mărturisi, „în inima mea, alături de Rabindranath Tagore”. „A fost doar întâmplător că primul meu pas în lumea eminesciană l-am făcut într-un codru care se legăna cu crengile la pământ, amintindu-mi de versul luai Tagore despre furtună:„Pădurea plânge în hohote, cu brațele ridicate-n sus?” Nu știu. Știu doar atâta: că în poezia eminesciană, în poezia română în general, am simțit ecoul acelui dor milenar care adormea în mine.”
Amita Bhose, primul filolog indian care cunoștea limba română, a fost uimită de similaritățile gândirii celor doi mari poeți ai României și Indiei, Eminescu și Tagore. Traducerea lui Eminescu în India – volumul Eminescu: kavita, apărut la Calcutta în 1969, a necesitat 10 ani de reluare, refinisare și refacere integrală – din respect față de poet. Limba română fiind aproape necunoscută în India, în anii 1960, traducerea lui Eminescu în bengali, limba sa maternă și limba maternă a lui Tagore, era o sarcină dificilă și, în plus, „o altă dificultate, pe care n-o anticipasem, întâlnită pe parcursul traducerilor, a fost aceea că universul eminescian se apropia atât de mult de cel al lui Tagore, încât trebuia să mă feresc de mine însămi, ca pasionata cititoare a lui Tagore să n-o influențeze pe traducătoarea lui Eminescu.” O temere care nu avea să-și dovedească justificarea.

Detalii despre viața și opera Amitei Bhose pe www.amitabhose.net

Vorbitori :
Elena Andronache
Carmen Mușat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose
Geta Vodislav, directoare a Librăriei Mihai Eminescu

Moment muzical : Ana Coman, voce și chitară
 

 

Eminescu, primul traducător român din sanscrită

  • Aniversari
  • Editura Cununi
  • Institutii culturale
  • Librăria Mihai Eminescu
  • Conferinte
Data: 
15 Jan 2013
Eveniment special: 
Nu

 

COMUNICAT DE PRESĂ
 
Marți, 15 ianuarie, ora 17:30 Editura Cununi de stele și Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului național și primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose.
 
În urmă cu 130 de ani Mihai Eminescu scria Luceafărul. Și o indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969 pentru concetățenii ei, iubind România și cultura română mai mult decât mulți români.  Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-și dedice toată viața cercetării operei eminesciene și creării unei punți de legătură între cultura română și cea indiană.  
 
În  1971, Amita Bhose se înscria la doctorat, cu tema Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu – publicată sub titlul Eminescu şi India. În 1976, Ministerul Învăţământului îi acorda o bursă postdoctorală de doi ani, pentru a participa, alături de alţi specialişti, la editarea ştiinţifică a operei lui Eminescu. Amita Bhose este cooptată, aşadar, în Colectivul Eminescu, format sub egida Muzeului Literaturii Române. În această calitate elaborează un studiu despre amprentele filozofiei indiene în proza literară eminesciană, ce va fi inclus în volumul VII al Operelor, editat de editura Academiei în 1977 (studiul a fost publicat de editura Cununi de stele, sub titlul Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană). Tot în această calitate stabileşte textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparţinând Iuliei Hasdeu) şi rămasă în manuscris, însoţindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine şi a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983.
 
Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiaţii poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totuşi, prima persoană care acordă atenţie în mod serios manuscriselor Gramaticii sanscrite mici a lui Fr. Bopp este o indiancă, Amita Bhose,  prima traducătoare a poetului în spaţiul asiatic şi eminescolog recunoscut. Nu numai că se ocupă pentru prima oară de aceste manuscrise, dar stabileşte şi data scrierii lor; dovedeşte fapte doar presupuse – că Eminescu a asistat la cursurile de sanscrită ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constată perfecţionarea scrisului devanāgarī al lui Eminescu, ortografia corectă; aduce dovezi ale cunoaşterii nuanţelor subtile ale limbii sanscrite, nuanţe pe care le putea percepe doar un bun cunoscător al acestei limbi. Or, Amita Bhose a fost omul potrivit la locul potrivit, având asupra noastră „ascendentul de a cunoaşte cultura indiană veche şi mai nouă într-o măsură care nu le e posibilă cercetătorilor români” (George Munteanu). 
Traducerea lui Eminescu este prima lucrare în limba română în această direcţie dar, în acelaşi timp, şi ultimul act cultural al lui Eminescu. Cum Amita Bhose constată că „forţa mentală care iradiază din traducerea lui Bopp este cea a unui om în întregime intact” iată că autoarei îi revine rolul – fără să ştie – de a pleda pentru Eminescu în propria ţară a poetului.
 
Vă invităm să (re)descoperim marți, 15 ianuarie 2013, ora 17:30 interesul lui Eminescu pentru limba zeilor, limba sanscrită și dragostea pentru opera eminesciană a Amitei Bhose. 
 
Vorbitori :
- Elena Andronache
- Carmen Mușat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose
- Geta Vodislav, directoare a Librăriei Mihai Eminescu.
 
În deschiderea evenimentului vom face o călătorie muzicală în lumea doinelor.
 
 
 

 

© 2003 - 2023 Toate drepturile rezervate Caligraf
    • Stiri
    • Arta
    • Fotografie
    • Muzica
    • Muzee
    • Teatru
    • Etnografie
    • Jazz &...
    • Mapamond
    • Fashion
    • Parteneri
    • Links
    • Contact