muzeu de arta veche feudala

Vila cu clopoţei ieri ... şi azi

Institutie gazda: 
Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici
Exponate: 
etnografie
Sectiune: 
Muzee

Numele familiei Minovici se leagă de contribuţii excepţionale în domeniile medicinei şi culturii din România.

Astăzi, cele două muzee care păstrează vie amintirea fraţilor Minovici au nevoie de ajutor.

Mostenirea culturala a familiei Minovici trebuie recuperata. Pentru ca aceasta mostenire a insemnat pentru societatea romaneasca depasirea unor mari decalaje istorice in plan social si cultural. Originari din Macedonia sarbeasca, dintr-o dinamica comunitate de aromani, numeroasa familie a Minovicilor a avut ramuri care se intindeau si in orasele Craiova, Braila, Ramnicu Sarat sau Brasov.

Cine au fost Minovicii?

Bucurestenii isi amintesc cu precadere de cei trei fratii Minovici: Mina, Stefan si Nicolae.

Cea dintai Morga din lume a fost infiintata de Mina Minovici la 1892, in Bucuresti.
Mina Minovici este autorul celui dintai tratat complet de medicina legala din regiunea Balcanilor.

Stefan Minovici a fost intemeietorul Catedrei de Chimie Analitica; a infiintat Asociatia Generala a Corpului Farmaceutic din Romania (1899) si Societatea de Chimie din Romania (1919).

Nicolae Minovici a continuat pionieratul fratilor sai.
La 1906 a ridicat prima Societate de Salvare din Balcani, care timp de 30 de ani si mai bine a fost intretinuta din speze proprii desi serviciile sale, potrivit legii, trebuiau infaptuite de primaria Bucurestilor.
In 1934 a creat primul spital cu serviciu permanent de urgenta din Romania, al II-lea din Europa dupa acela din Moscova.
Dar Nicolae Minovici a mai oferit ceva bucurestenilor. Propria sa avere.
Casa si colectia de arta populara alaturi de o ferma, pe care le-a donat Primariei Bucurestilor in 1934.
Economiile sale banesti au fost donate in intregime, catre finalul vietii, asociatilor care se ocupau de copiii abandonati sau orfani. A oferit si burse elevilor silitori din comuna Baneasa. Se mai pastreaza liste din anii 1905-1912, cu sute de locuitori din comuna Baneasa, pe care Nicolae Minovici i-a imprumutat cu bani pentru diverse necazuri: repararea casei, spitalizare sau inlesniri pentru cumparare de alimente sau lemne pentru iarna.

Dumitru Minovici a fost fiul Elenei Furnica, sora fratilor Minovici. El a ridicat intre 1940-1941 actualul muzeu de arta veche feudala, care a fost donat Academiei Romane in martie 1945, la sugestia lui Petru Groza, pentru a nu fi rechizitionat si devastat de oportunistii epocii.

Muzeul donat Primariei Bucurestilor se bucura de indiferenta acesteia, desi este obligata prin actul testamentar sa-l intretina pentru a fi deschis publicului, iar accesul acestuia sa fie gratuit. Muzeul Municipiului Bucuresti a facut eforturi zadarnice sa convinga consiliul comunal sa ofere sumele necesare proiectului de fezabilitate, insa cererea atat de indreptatita a fost amanata. Inca un an de asteptare pentru zidurile care se surpa pe zi ce trece. Prin urmare, Muzeul Municipiului Bucuresti incearca sa stopeze pe cat posibil degradarea progresiva prin inlocuirea tencuielii unde aceasta nu mai exista, eliminarea fisurilor din pereti si reparatii urgente la acoperis. In prezent este in curs de reabilitare partiala si gradina muzeului. Va fi restituita una dintre aleile principale iar sistemul antebelic de iluminat, completat cu o retea moderna, va fi repus in functiune in cursul acestui an. Si aceasta tot prin eforturile Muzeului Municipiului Bucuresti, care admininstreaza vila dr. Nicolae Minovici.

(Adrian Majuru - membru al Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor)