Satu Mare

Teatrul de Nord Satu Mare – secţia română prezintă duminică 13 mai 2012, ora 19.00, Sala Mare

premiera spectacolului

O ZI DIN VIAŢA LUI ROBINSON
de Dan Cojocaru

regia Ovidiu Cosac
scenografia Alexandru Radu
distribuţia:
Robinson Crusoe - Radu Botar
Vineri – Stelian Roşian
Femeia – Raluca Mara

Povestirile lui Dan Cojocaru au valoare şi comunică altfel, altceva, dintr-o lume a textului rece, saturată de pastişe, obsesia altui tărâm nu lipseşte din nicio povestire şi nici alunecarea în fantastic. Dar nu lipseşte nici viaţa – adeseori ratarea ei e firul de nisip al mult cântatei perle. Între fantastic şi ironic, mult despre om în puţine cuvinte…

„O zi din viaţa lui Robinson“ de Dan Cojocaru este un text generos, cu trimiteri în actualul arhicunoscut, cu nuanţe sociale care surprind un cotidian problematic sub toate aspectele.
Spectacolul urmează, inevitabil, o poveste ale cărei personaje, Robinson Crusoe şi Vineri, au devenit legende. O scriitură care împlineşte 300 de ani şi care continuă să fascineze cititorii şi criticii deopotrivă.

Teatrul de Nord Satu Mare – secţia română prezintă duminică 13 mai 2012, ora 19.00, Sala Mare

premiera spectacolului

O ZI DIN VIAŢA LUI ROBINSON
de Dan Cojocaru

regia Ovidiu Cosac
scenografia Alexandru Radu
distribuţia:
Robinson Crusoe - Radu Botar
Vineri – Stelian Roşian
Femeia – Raluca Mara

Povestirile lui Dan Cojocaru au valoare şi comunică altfel, altceva, dintr-o lume a textului rece, saturată de pastişe, obsesia altui tărâm nu lipseşte din nicio povestire şi nici alunecarea în fantastic. Dar nu lipseşte nici viaţa – adeseori ratarea ei e firul de nisip al mult cântatei perle. Între fantastic şi ironic, mult despre om în puţine cuvinte…
„O zi din viaţa lui Robinson“ de Dan Cojocaru este un text generos, cu trimiteri în actualul arhicunoscut, cu nuanţe sociale care surprind un cotidian problematic sub toate aspectele.
Spectacolul urmează, inevitabil, o poveste ale cărei personaje, Robinson Crusoe şi Vineri, au devenit legende. O scriitură care împlineşte 300 de ani şi care continuă să fascineze cititorii şi criticii deopotrivă.

Este valabil abonamentul de premieră „Ştefan Mareş”.
Preţul biletelor: 30 lei (pentru toate categoriile de public)

Între 18 şi 27 mai 2012, Teatrul de Nord Satu Mare organizează a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional Multicultural FĂRĂ BARIERE.

Această ediţie are loc la 120 de ani de la inaugurarea clădirii teatrului (care va intra curând în lucrări de consolidare şi restaurare) şi va prezenta spectacole în patru locaţii: Sala Mare şi Sala Studio, scena în aer liber amplasată în faţa Turnului Pompierilor şi cea din curtea Muzeului de Artă. Vor apărea în faţa publicului sătmărean trupe de teatru şi formaţii muzicale din Bucureşti, Budapesta, Oradea, Petroşani, Debrecen, Tîrgu Mureş, Szeged, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Reşiţa, Bacău. Vom avea oaspeţi din Italia. Vor fi prezente şcolile din Cluj Napoca, Tîrgu Mureş şi Sibiu cu cele mai proaspete producţii ale anilor terminali.

Pentru zece zile Satu Mare va intra în zodia Spectacolului şi va respira artă şi cultură, într-un festin la care vă invităm cu drag să participaţi.

PROGRAM:

VINERI 18 MAI
Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 18.00
Deschiderea Festivalului
Teatrul Regina Maria Oradea - Scripcarul pe acoperiş de Joseph Stein, regia Korcsmáros György
 
SÂMBĂTĂ 19 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00  
Incubator 13 - Pisica verde de Elise Wilk, regia Rareş Budileanu

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
Teatrul Regina Maria Oradea - Biloxi blues de Neil Simon, regia Ovidiu Caiţa

Muzeul de Artă, ora 21.30
Asociaţia ARTemotion Oradea
Nu-s parale-n buzunare
comedie după cupletele lui Constantin Tănase

DUMINICĂ 20 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru şi Televiziune, Institutul Teatral Maghiar
10 (Tíz)/10 (Zece)
profesor coordonator Bíró József

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
Teatrul Csokonai Debrecen
Fodrásznő (Coafeza)
de Sergei Medvedev, regia Victor Rijacov

Turnul Pompierilor, ora 21.30
Just love
concert de nai cu Oana Lianu

Luni 21 MAI   
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Asociaţia Macondo
M-am întors de la supermarket şi i-am tras o mamă de bătaie fiului meu
după texte de Rodrigo Garcia, cu Adina Lazăr

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.30  
Teatrul Odeon Bucureşti
Natură moartă cu nepot obez
de Ion Sapdaru, regia Eugen Făt

Turnul Pompierilor, ora 21.30
UniForm Satu Mare - concert rock alternativ

Marţi 22 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Teatru AşA (Aici şi Acum)
Intim
de Roxana Pântice, regia Cristian Bojan

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
Teatrul Municipal Csíki Játékszín Miercurea Ciuc
Vaknyugat (Vestul singuratic)
de Martin McDonnagh, regia Parászka Miklós - spectacol cu publicul pe scenă - recomandat publicului peste 16 ani!

Turnul Pompierilor, ora 21.30
Ansamblul de dansuri Háromszék, Sfântu Gheorghe
Száz évig (Pentru o sută de ani)
spectacol de dans în memoria lui Fodor Sándor „Netti”, regizor-coregraf Könczei Árpád
 
MIERCURI 23 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Teatrul de Vest Reşiţa
Lumina întunericului
după Matei Vişniec, regia Dan Vasile

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.30
Teatrul Naţional Szeged
Hedda Gabler 
de Henrik Ibsen, regia Keresztes Attila

Turnul Pompierilor, ora 21.30
Mike Godoroja & Blue Spirit
Roots (Rădăcini)

Joi 24 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Compania Telluris Associati Italia
La colonna infinita (Coloana nesfârşită)
de Mircea Eliade, regia Letteria Giuffrè Pagano

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
TEATRU 74 Tîrgu Mureş
Hoţul de oase
de Adam Rapp, regia Radu Afrim

Turnul Pompierilor, ora 21.30
Invisible Woodwork
Semmiségek kicsiny boltja (Magazinul cu fleacuri)
de Andreea Chindriş şi Botos Bálint, regia Botos Bálint
spectacol recomandat publicului peste 16 ani!

VINERI 25 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 17.00
Teatrul de Nord Satu Mare
Era atâta hărmălaie-n cer!
după Brigitte Schwaiger, cu Raluca Mara

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 18.00
Teatrul Dramatic Ion D. Sirbu Petroşani
D’ale Carnavalului
de I. L. Caragiale, regia Sorin Militaru

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 21.30
Teatrul Ariel Tîrgu Mureş
Hess
de Alina Nelega, regia Gavril Cadariu
spectacol cu publicul pe scenă

SÂMBĂTĂ 26 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 17.00
Teatrul de Nord Satu Mare, Trupa Harag György 
„...nyílt sebe vagyok a szíven szúrt világnak…”
(“…sunt rana deschisă a inimii străpunse a lumii…”)
recital de poezie Dsida Jenő, regia Szugyiczky István

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
Yorick Studio, Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş - Compania Tompa Miklós
Bányavirág (Flori de mină) de Székely Csaba, regia Aba Sebestyén

Muzeul de Artă, ora 21.30
Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Eu te iubesc, eu te omor!
de Sorin Oros, un spectacol de Tudor Tăbăcaru
spectacol recomandat publicului peste 16 ani!

DUMINICĂ 27 MAI
Teatrul de Nord - Sala Studio, ora 18.00
Teatrul Municipal Bacovia Bacău
Amalia respira adânc
de Alina Nelega, regia Firuţa Apetrei

Teatrul de Nord - Sala Mare, ora 19.00
Kamaraszínház Budapesta -
 és Mrs. (Mr. şi Mrs.)
de Peter Quilter

Preţurile biletelor şi abonamentelor:
Abonament pentru toate spectacolele: 300 lei
Abonament pentru 12 spectacole (la alegere): 190 lei
- spectacole la Sala Mare: 20 lei
- spectacole la Sala Studio: 15 lei
- spectacole la Muzeul de Artă: 15 lei
- pentru spectacolele de la Teatrul Odeon Bucureşti, Teatrul Regina Maria Oradea şi Kamaraszínház Budapesta: 25 lei
- spectacole la Turnul Pompierilor:  intrarea liberă   

Livada cu vişini
de A.P. Cehov
traducerea Elisabeta Pop
un spectacol de Gelu Badea

Distribuţia:
Ranevskaia Liubov Andreevna – Dana Moisuc
Ania – Alina Negrău
Varia – Alexandra Odoroagă
Gaev Leonid Andreevici – Vlad Mureşan
Lopahin Ermolai Alexeevici – Ciprian Vultur
Trofimov Piotr Sergheevici – Vlad Chico
Simeonov-Pişcik Boris Borisovici – Carol Erdös
Charlotta Ivanovna – Adriana Vaida
Epihodov Semion Panteleevici – Tibor Székely
Duniaşa – Andreea Mocan
Firs – Valeriu Doran
Iaşa – Sergiu Tăbăcaru
Copiii - Silvia Temian, Toma Badea

Regia tehnică - Dorel Iurcencu
Light design - Gelu Badea

Lumini - Mihai Zima, Ioan Dindiligan, Tudor Gătina
Sunet - Szatvári Csaba
Sufleur - Viorica Botar

„Cu Livada de vişini se termină secolul al XIX-lea şi începe seco­lul XX, secolul reînnoirii generalizate. Relaţiile între frumos şi util, între memorie şi utopie sunt marile interogaţii puse de Cehov în opera sa testamentară. Ce moare? Ce se naşte în vremuri de tranziţie? Alianţă între realitate şi simbol, livada e un loc concret şi o proiecţie mintală. Ea confruntă orice regizor cu pariul esenţial - acela al invizibilului devenit pe scenă vizibil... Întrebările cehoviene de ieri revin nelinişti­tor în prezent: care va fi soarta «livezilor noastre», azi ameninţate?"

George Banu

Viaţa noastră ca o livadă…

George Banu, într-o remarcabilă carte intitulată chiar aşa, Livada de vişini, teatrul nostru, ne surprinde asociind livada de vişini cehoviană cu teatrul nostru… Dar ce-ar fi oare, dacă ne-am imagina că Cehov, în chiar anul premergător morţii sale la doar 44 de ani - o moarte… anunţată de altfel doctorului care era, printr-un diagnostic sigur - ar fi gândit această piesă (dramă, comedie, farsă?) ca un dureros cântec de lebădă?
Un „cântec” în care, cu geniul de care dispunea, aduce câteva din temele care l-au preocupat toata viaţa de cetăţean şi de scriitor?
De ce oare s-ar mai juca această piesă, pe toate scenele lumii, din 1904 până azi, dacă aceste teme n-ar interesa la fel ca atunci când a fost scrisă?
E limpede că, precum în „Mantaua” lui Gogol, în LIVADA lui Cehov încap o mulţime de păcate şi virtuţi omeneşti, concentrate cu talent, cu geniu, în câteva personaje ce pot să pară, pentru cine le percepe superficial, nişte oameni ca toţi oamenii… Ei bine, ei chiar asta sunt, oameni obişnuiţi, investiţi însă cu aură artistică, imposibil de imitat…
Ne întâlnim astfel cu risipa şi nonşalanţa, cu iubirea romantică, necondiţionata (Ranevskaia), cu hărnicia şi zgârcenia (Varia), cu lenea păguboasă (Gaev), cu setea de parvenire, dar şi cu isteţimea căţărătorului (Lopahin), cu demagogia primejdioasă (Trofimov), cu gingăşia şi iubirea în stare pură (Ania), cu impostura (Iaşa), cu perdanţa eternă (Epihodov), cu oameni fără identitate, pierduţi într-o lume indiferentă (Charlotta), cu sărăcia fără demnitate (Pişcik), în fine cu fidelitatea necondiţionată, cu încercarea de a păstra tradiţiile cu orice preţ, preţul fiind uneori chiar viaţa (Firs).
Despre toate acestea şi încă despre atâtea şi atâtea teme prezente în viaţa noastră, începând cu dragostea şi sfârşind cu înserarea, cu distrugerea naturii (oare nu ne vom gândi şi noi, românii, la Roşia Montana auzind cuvintele lui Lopahin despre „binefacerile” tăierii livezii, în vederea modernizării?) cu acel crepuscul întrezărit în puţinele cuvinte rostite când de un personaj, când de altul, cu moartea… ne povesteşte cu farmec, cu puţin umor şi cu multă tristeţe, Anton Pavlovici…în Livada lui… O livadă ca o viaţă… În care rămâne un loc foarte mic pentru speranţă… dacă ne gândim că piesa a fost scrisa în 1903, când autorul ei ştia că e condamnat la moarte? S-o citim oare ca pe un cântec de lebădă??? Un alt… cântec de lebădă?

ELISABETA POP

STAGIUNEA 2011 - 2012

Teatrul de Nord, secţia română, prezintă duminică 26 februarie 2012, ora 19.00, Sala Mare, premiera spectacolului LIVADA CU VIŞINI de A.P. Cehov.

Un spectacol de Gelu Badea.

Livada cu vişini
de A.P. Cehov
traducerea Elisabeta Pop
un spectacol de Gelu Badea

Distribuţia:
Ranevskaia Liubov Andreevna – Dana Moisuc
Ania – Alina Negrău
Varia – Alexandra Odoroagă
Gaev Leonid Andreevici – Vlad Mureşan
Lopahin Ermolai Alexeevici – Ciprian Vultur
Trofimov Piotr Sergheevici – Vlad Chico
Simeonov-Pişcik Boris Borisovici – Carol Erdös
Charlotta Ivanovna – Adriana Vaida
Epihodov Semion Panteleevici – Tibor Székely
Duniaşa – Andreea Mocan
Firs – Valeriu Doran
Iaşa – Sergiu Tăbăcaru
Copiii - Silvia Temian, Toma Badea

Regia tehnică - Dorel Iurcencu
Light design - Gelu Badea

Lumini - Mihai Zima, Ioan Dindiligan, Tudor Gătina
Sunet - Szatvári Csaba
Sufleur - Viorica Botar

„Cu Livada de vişini se termină secolul al XIX-lea şi începe seco­lul XX, secolul reînnoirii generalizate. Relaţiile între frumos şi util, între memorie şi utopie sunt marile interogaţii puse de Cehov în opera sa testamentară. Ce moare? Ce se naşte în vremuri de tranziţie? Alianţă între realitate şi simbol, livada e un loc concret şi o proiecţie mintală. Ea confruntă orice regizor cu pariul esenţial - acela al invizibilului devenit pe scenă vizibil... Întrebările cehoviene de ieri revin nelinişti­tor în prezent: care va fi soarta «livezilor noastre», azi ameninţate?"

George Banu

Viaţa noastră ca o livadă….

George Banu, într-o remarcabilă carte intitulată chiar aşa, Livada de vişini, teatrul nostru, ne surprinde asociind livada de vişini cehoviană cu teatrul nostru… Dar ce-ar fi oare, dacă ne-am imagina că Cehov, în chiar anul premergător morţii sale la doar 44 de ani - o moarte… anunţată de altfel doctorului care era, printr-un diagnostic sigur - ar fi gândit această piesă (dramă, comedie, farsă?) ca un dureros cântec de lebădă?
Un „cântec” în care, cu geniul de care dispunea, aduce câteva din temele care l-au preocupat toata viaţa de cetăţean şi de scriitor?
De ce oare s-ar mai juca această piesă, pe toate scenele lumii, din 1904 până azi, dacă aceste teme n-ar interesa la fel ca atunci când a fost scrisă?
E limpede că, precum în „Mantaua” lui Gogol, în LIVADA lui Cehov încap o mulţime de păcate şi virtuţi omeneşti, concentrate cu talent, cu geniu, în câteva personaje ce pot să pară, pentru cine le percepe superficial, nişte oameni ca toţi oamenii… Ei bine, ei chiar asta sunt, oameni obişnuiţi, investiţi însă cu aură artistică, imposibil de imitat…
Ne întâlnim astfel cu risipa şi nonşalanţa, cu iubirea romantică, necondiţionata (Ranevskaia), cu hărnicia şi zgârcenia (Varia), cu lenea păguboasă (Gaev), cu setea de parvenire, dar şi cu isteţimea căţărătorului (Lopahin), cu demagogia primejdioasă (Trofimov), cu gingăşia şi iubirea în stare pură (Ania), cu impostura (Iaşa), cu perdanţa eternă (Epihodov), cu oameni fără identitate, pierduţi într-o lume indiferentă (Charlotta), cu sărăcia fără demnitate (Pişcik), în fine cu fidelitatea necondiţionată, cu încercarea de a păstra tradiţiile cu orice preţ, preţul fiind uneori chiar viaţa (Firs).
Despre toate acestea şi încă despre atâtea şi atâtea teme prezente în viaţa noastră, începând cu dragostea şi sfârşind cu înserarea, cu distrugerea naturii (oare nu ne vom gândi şi noi, românii, la Roşia Montana auzind cuvintele lui Lopahin despre „binefacerile” tăierii livezii, în vederea modernizării?) cu acel crepuscul întrezărit în puţinele cuvinte rostite când de un personaj, când de altul, cu moartea… ne povesteşte cu farmec, cu puţin umor şi cu multă tristeţe, Anton Pavlovici…în Livada lui… O livadă ca o viaţă… În care rămâne un loc foarte mic pentru speranţă… dacă ne gândim că piesa a fost scrisa în 1903, când autorul ei ştia că e condamnat la moarte? S-o citim oare ca pe un cântec de lebădă??? Un alt… cântec de lebădă?

ELISABETA POP

scenografia Alexandru Radu
distribuţia:
Spirache - Vasile Blaga
Dacia - Carmen Frăţilă
Chiriachiţa - Rora Demeter
Sarmisegetuza - Dorina Nemeş / Camelia Rus
Gena - Raluca Mara / Diana Turtureanu
Traian - Vlad Chico
Decebal - Tibor Székely
Petre Dinu - George Bîrsan
Stamatescu - Cosmin Domnişan / Dorin C. Zachei
Rădulescu Nercea - Stelian Roşian
Procopiu - Radu Botar / Sorin Oros
Vecina, Doica - Gabriela Dorgai

Tudor Muşatescu este cel mai fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri.

„Titanic Vals” reînvie burghezia românească din epoca interbelică, luându-i în deriziune condiţia şi aşezând-o în situaţii comice care să-i trădeze neajunsurile. Reacţiile tipizante din familia unui mic slujbaş sunt exce­lent surprinse şi valorificate comic printr-o intrigă strânsă, plină de surprize. Funcţionar conştiincios la pre­fectură şi om de treabă, terorizat, vexat şi ridiculizat „la sânge” de o familie tentaculară şi rapace, ridicolă până la paroxism, în frunte cu Chiriachiţa, „soacra perfectă” - Spirache îşi va savura, într-o bună zi, revanşa asupra tuturor, graţie unei moşteniri inopinate şi unei la fel de senzaţionale alegeri ca deputat.

„Titanic Vals”, comedie în trei acte, a rămas până azi piesa de rezistenţă a lui Tudor Muşatescu, fiind tradusă şi jucată frecvent la noi sau peste hotare.

Teatrul de Nord prezintă

duminică 29 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare

premiera spectacolului

TITANIC VALS
de Tudor Muşatescu

regia artistică Andrei Mihalache
scenografia Alexandru Radu
distribuţia:
Spirache - Vasile Blaga
Dacia - Carmen Frăţilă
Chiriachiţa - Rora Demeter
Sarmisegetuza - Dorina Nemeş/Camelia Rus
Gena - Raluca Mara/Diana Turtureanu
Traian - Vlad Chico
Decebal - Tibor Székely
Petre Dinu - George Bîrsan
Stamatescu - Cosmin Domnişan/Dorin C. Zachei
Rădulescu Nercea - Stelian Roşian
Procopiu - Radu Botar/Sorin Oros
Vecina, Doica - Gabriela Dorgai

Tudor Muşatescu este cel mai fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri.

„Titanic Vals” reînvie burghezia românească din epoca interbelică, luându-i în deriziune condiţia şi aşezând-o în situaţii comice care să-i trădeze neajunsurile. Reacţiile tipizante din familia unui mic slujbaş sunt exce­lent surprinse şi valorificate comic printr-o intrigă strânsă, plină de surprize. Funcţionar conştiincios la pre­fectură şi om de treabă, terorizat, vexat şi ridiculizat „la sânge” de o familie tentaculară şi rapace, ridicolă până la paroxism, în frunte cu Chiriachiţa, „soacra perfectă” - Spirache îşi va savura, într-o bună zi, revanşa asupra tuturor, graţie unei moşteniri inopinate şi unei la fel de senzaţionale alegeri ca deputat.

„Titanic Vals”, comedie în trei acte, a rămas până azi piesa de rezistenţă a lui Tudor Muşatescu, fiind tradusă şi jucată frecvent la noi sau peste hotare.

SOARELE APUNE…
de Michel de Ghelderode
Traducerea: Miruna Runcan
Regia: Marius Costache
Scenografia: Cristian Gătina
Distribuţia:
Carol de Habsburg - Ciprian Vultur
Messer Ignotus - Mihai Dămăcuş
Fratele Ramon, Sf. Mihail, Macabrul - George Bîrsan
Fratele Pascual - Vlad Mureşan
Călugăr, Dl. din Gand - Vlad Chico
Ulenspiegel, Martin de Angulo - Raluca Mara
Paep-Theum, Pupilul lui Angulo - Sergiu Tăbăcaru
Apariţii (spectre) - Raluca Mara, Vlad Mureşan, Sergiu Tăbăcaru, Vlad Chico

Ultima mare piesă a lui Ghelde-rode, este scrisă într-o perioadă în care, mai mult decât angoasele şi boala care îl macină, prezenţa morţii îi este impusă scriitorului de conştiinţa tot mai acută a secătuirii forţelor sale creatoare. Cel care mărturisea că scrie "din instinct de conservare", pentru a înfrunta "neantul şi moartea", este confruntat tot mai mult cu ameninţătorul spectru al sterilităţii, echivalentă pentru el cu moartea. Piesa nu este doar "o meditaţie asupra morţii", ci şi o patetică iniţiere întru moarte, o întâmpinare ceremonială a acesteia de către un personaj pe care autorul l-a îndrăgit dintotdeauna şi sub trăsăturile căruia el se zugră-veşte, de fapt, pe sine: Carol Quintul.

“Tot teatrul meu izvorăşte din frica de moarte”, mărturiseste Ghelderode într-o scrisoare din 1932. Dincolo de angoasa metafizică, sentimentul morţii îmbină la scriitorul belgian fascinaţia, aspiraţia către moarte, resimţite ca “o boală tainică şi de nemărturisit” cu teroarea şi obsesia macabră a descompunerii fizice. Carol Quintul a ramas în folclorul flamand ca o figură populară iubită de supuşi. Abdicând la sfârşitul vieţii în favoarea fiului său Filip al II-lea, Carol se retrage la Mănăstirea Juste din Estramadura, în Spania. Legenda de la care porneşte Ghelderode spune că suveranul şi-a pus la cale propria înmormântare, asistând la ceremonia funebră religioasă. (Anca Măniuţiu)

Duminică 18 decembrie 2011, ora 19.00, Sala Mare

PREMIERĂ

SOARELE APUNE…
de Michel de Ghelderode
traducerea Miruna Runcan
regia Marius Costache
scenografia Cristian Gătina
Distribuţia:
Carol de Habsburg - Ciprian Vultur
Messer Ignotus - Mihai Dămăcuş
Fratele Ramon, Sf. Mihail, Macabrul - George Bîrsan
Fratele Pascual - Vlad Mureşan
Călugăr, Dl. din Gand - Vlad Chico
Ulenspiegel, Martin de Angulo - Raluca Mara
Paep-Theum, Pupilul lui Angulo - Sergiu Tăbăcaru
Apariţii (spectre) - Raluca Mara, Vlad Mureşan, Sergiu Tăbăcaru, Vlad Chico

Ultima mare piesă a lui Ghelde-rode, este scrisă într-o perioadă în care, mai mult decât angoasele şi boala care îl macină, prezenţa morţii îi este impusă scriitorului de conştiinţa tot mai acută a secătuirii forţelor sale creatoare. Cel care mărturisea că scrie "din instinct de conservare", pentru a înfrunta "neantul şi moartea", este confruntat tot mai mult cu ameninţătorul spectru al sterilităţii, echivalentă pentru el cu moartea. Piesa nu este doar "o meditaţie asupra morţii", ci şi o patetică iniţiere întru moarte, o întâmpinare ceremonială a acesteia de către un personaj pe care autorul l-a îndrăgit dintotdeauna şi sub trăsăturile căruia el se zugră-veşte, de fapt, pe sine: Carol Quintul.

“Tot teatrul meu izvorăşte din frica de moarte”, mărturiseste Ghelderode într-o scrisoare din 1932. Dincolo de angoasa metafizică, sentimentul morţii îmbină la scriitorul belgian fascinaţia, aspiraţia către moarte, resimţite ca “o boală tainică şi de nemărturisit” cu teroarea şi obsesia macabră a descompunerii fizice. Carol Quintul a ramas în folclorul flamand ca o figură populară iubită de supuşi. Abdicând la sfârşitul vieţii în favoarea fiului său Filip al II-lea, Carol se retrage la Mănăstirea Juste din Estramadura, în Spania. Legenda de la care porneşte Ghelderode spune că suveranul şi-a pus la cale propria înmormântare, asistând la ceremonia funebră religioasă. (Anca Măniuţiu)

duminică 6 noiembrie 2011, ora 19.00, Sala mare

Teatrul de Nord Satu Mare anunţă premiera

BAZIC SAU 7 DIN 49
de Doru Drăgoi

Comedia „Bazic sau 7 din 49” de Doru Drăgoi va fi prezentată în premieră pe scena Teatrului de Nord duminică 6 noiembrie 2011, de la ora 19.00. Spectacolul regizat de Andrei Mihalache are în distribuţie actorii: Vlad Chico, Rora Demeter, Stelian Roşian, Vlad Mureşan, Diana Turtureanu, Camelia Rus, Gabriela Dorgai, Sergiu Tăbăcaru, Tibor Székely, Alina Negrău, Raluca Mara, Andreea Mocan. Scenografia Cristian Gătina.
Doru Drăgoi, absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia Regie Teatru, debutează în 2006 cu textul “Bazic sau 7 din 49″, Editura Palimpsest, şi obţine  premiul al II-lea la Concursul de Dramaturgie al Festivalului de Comedie festCO Bucureşti. A fost nominalizat la premiul UNITER „Cea mai bună piesă a anului 2006” cu piesa „Din Iad, cu bine”.

Cum dispar naţiunile!... Cum se risipesc în timp cuvintele!... Decimatul, dijmăritul, zeciuiala: ce amintiri tandre!... Mai avem puţin şi vom uita de vindecare, speranţă, mântuire… Ne rămân 25 % tăieri de salarii, 24 % TVA; o jumătate de viaţă, călare pe jumătate de iepure şchiop!... S-au fost uitate baniţa, vadra, ocaua, litra, cinzeaca, ţapul, ţoiul… A apărut în schimb ogica (un soi de măsură săptămânală a norocului). Scobim bani din pâinea zilnică, doar-doar îl apucăm pe Dumnezeu de un picior. De la SAFI şi Caritas până la 6 din 49 şi Joker, românii şi-au… căutat norocul aşteptându-se să scoată de 8 ori ce şi-au băgat…
Se spune în popor: „norocul şi-l mai face şi omul” sau „norocul îi ajută pe cei îndrăzneţi!”; probabil de aceea nesimţiţii neamului cad mereu în picioare şi n-au limite în a pretinde şi a obţine.
Cât de săracă este o ţară care-şi dăruieşte aurul şi petrolul; cât de amărâtă este o societate ai cărei adolescenţi merg la şcoală o parte cu SUV-urile şi altă parte pe jos, cale de câţiva kilometri prin pădure? Cât de „lipiţi pământului” mai sunt cerşetorii sau ciobanii care-şi ridică palate înlocuind lemnul înflorat din bardă cu inoxul şi poleiala? Cât de mare este România ascunsă (de alţii, de noi înşine, de realitate)?...
Ceea ce veţi vedea pe scenă este doar o comedie, o exagerare teatrală, o oglindă inexactă aplecată strâmb peste viaţa dumneavoastră adevărată. Ce bine că mai aveţi simţul umorului şi nu veţi lua totul în serios!

Andrei Mihalache
 

Următorul spectacol este programat în 13 noiembrie, ora 19.00, abonament „Vasile Savinescu”