Aşteptându-l pe Godot

Traducerea: Gellu Naum

În ambianţa studioului (scenografia semnată de Oana Cernea şi Emil Sauciuc), descoperim un spaţiu voit închis şi greu respirabil, dominat de cele două “repere”, pe de o parte, resturile unei caroserii de automobile, cu încărcătura lor bizară şi entropică, iar pe de altă parte, un copac imens cu frunze ce se ivesc şi dispar în funcţie de raportul de “aşteptare” al eroilor, dar a cărui prezenţă, metaforică, este ignorată de protagoniştii incapabili de a intuit în  acest “personaj” posibilitatea salvării de la “aneantizare”. Regia ne oferă imaginea unui moment “post-apocaliptic” (catastrofă naturală, război nuclear, etc.), cei doi protagonişti Estragon şi Vladimir, încercând să supravieţuiască până la venirea lui… Godot cu ajutorul unor corsete metalice amintind de filmele cu extratereştri.

Ion Parhon
România liberă , 21 matie 2005