O noapte furtunoasă

O noapte furtunoasa este o montare traversata de energii interioare, care se nasc, se contopesc, sustin cu fire nevazute spectacolul, hranit permanent de solutii regizorale nascute dintr-o imaginatie exuberanta, insiruindu-se coerent, intr-o cadenta plina de o eleganta dezinvoltura. Cel mai frumos cadou pe care il putea primi posteritatea lui Caragiale (...) este (...) o montare cu valoare de reper, care face dificila reusita viitoarelor "exercitii regizorale" pe teme din Caragiale.

(Cristina Modreanu in Adevarul literar si artistic)

Felix Alexa a abordat O noapte furtunoasa impotriva traditiei, fara prejudecatile impuse de aceasta, dar netradand nici esenta operei, nici spiritul lui Caragiale. El a abordat acest pamflet profund, universal prin semnificatie, despre o existenta abulica, torturata de erotism si politica ...

(Eugen Comarnescu în Cronica Romana)

O lume nebuna, cuprinsa de un delir al simturilor si trairilor devoratoare se harjoneste, se fugareste, se maltrateaza burlesc si crud, in acordul valsurilor lui Richard Strauss. In acest carusel sunt prinsi si spectatorii, ca martori, dar si eroi ai unui vis-cosmar, cand chipurile lor sunt reflectate in oglinziile - decor, ce intind o punte imaginara intre actori, public si timpul lui Nenea Iancu.

(Ludmila Patlanjoglu în Curentul)