vestimentaţie

Muzeul Naţional de Artă al României, Agenţia Arts Talents, Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei în România au plăcerea să vă invite vineri, 25 martie, orele 18.30 la vernisajul expoziţiei Marianne, muză a creatorilor. Expoziţia face parte din seria evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei (20 martie) şi este inclusă în manifestările din cadrul Festivalului de Modă Pasarela.

Expoziţia ilustrează câteva dintre modurile în care personajul alegoric Marianne – simbolul Republicii Franceze şi întruchipare a idealurilor revoluţionare de libertate, egalitate, fraternitate – a inspirat şi continuă să inspire numeroşi creatori din lumea modei, a cinematografiei şi a artelor spectacolului.

Sunt expuse 26 de schiţe în guaşă, realizate de creatorii de costume Alfred Choubrac şi Minon la începutul anilor 1900 pentru studiourile de film Pathé şi Gaumont, care ilustrează o Marianne diferită de reprezentările tradiţionale. Războinică sau seducătoare, simbol al libertăţii şi al păcii, figură iconică atemporală, Marianne nu mai poartă veşmântul drapat, în stilul antichităţii greco-romane, şi boneta frigiană, atributul sclavilor eliberaţi, ci apare în rochie de bal, mantou sau tutu, cochetează cu transparenţe de tul sau voal, se acoperă cu mătase şi tafta, poartă coafuri moderne. Nu renunţă însă la accesoriile sale simbolice: drapelul, balanţa, spada, cununa de lauri.

Alături de lucrările de grafică, expoziţia prezintă 6 rochii semnate de şase creatori talentaţi - Lefranc Ferrant, Margareth & moi, Stéphanie Renoma, Katherine Pradeau, Edward Achour şi Repetto - care o reinterpretează pe Marianne în spirit contemporan.

În pandant cu rochiile designerilor francezi, expoziţia include şi creaţiile vestimentare ale unor autori români de succes: Wilhelmina Arz, Claudia Castrase, Lena Criveanu, Kristina Dragomir, Cristian Samfira, Florin Dobre, George Neagu, Iris Şerban şi Adelina Ivan.
Marianne, figura alegorică a valorilor statului francez înca din 1792, este un simbol important pentru poporul francez, reprezentările acesteia evoluând în funcţie de epocă. De la busturile clasice prezente în aproape toate instituţiile statului, la celebra reprezentare din tabloul lui Delacroix "Libertatea călăuzind poporul" şi până la prezenţa astăzi pe monede şi pe logo-ul oficial al guvernului francez, Marianne este un personaj actual şi, aşa cum o dovedeşte expoziţia de faţă, o eternă sursă de inspiraţie pentru artişti.

Expoziţia a fost concepută de Didier Jovenet şi Romain Leray de la Agenţia Arts Talents (www.artstalents.com) şi a mai fost prezentată în 2007 la Palatul Elysée, cu ocazia Zilelor Patrimoniului.

Miercuri 27 iunie 2007, la ora 19, Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret va fi gazda colecţiei de vestimentaţie aparţinând doamnei Adina Nanu.
O expoziţie foarte interesantă, unică în România, ce cuprinde ţinute de la 1850 şi până astăzi.

Persoană foarte pasionată de istoria modei, Adina Nanu şi-a propus să realizeze o demonstraţie de forţă culturală a veşmântului.
"Expunerea porneşte de la ideea că moda se inspiră întotdeauna din trecut. În vara asta, de pildă, îmbrăcămintea oamenilor de pe stradă pare complet diferită de cea care se purta acum un secol. În primii ani după 1900, uitându-ne mai bine, observăm însă că lumea pare numai a-şi fi lepădat hainele de deasupra, ramânând în lenjeria de dedesubt. Bărbaţii în cămaşă sau maiou şi în izmenele care se cheamă short, femeile în combinezon sau jupon sau în corsetul care, de când a fost lansat pe scena de Madonna, semnat J.P. Gaultier, a devenit o piesă vestimentară curentă. Acesta este motivul pentru care l-am ales să ilustreze afişele şi invitaţiile expoziţiei".
____________

In perioada 27 iunie-27 noiembrie 2007, este deschisa in sălile Centrului Cultural Metropolitan pentru Tineret o expoziţie inedită.
Proiectul este realizat în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret şi Primăria sectorului 1.
 

Expoziţia Dantelele reginelor este al doilea capitol din proiectul Cochetărie feminină şi este organizată în colaborare cu doamna Adina Nanu, istoric de artă din Bucureşti, a cărei bogată colecţie de vestimentaţie şi dantele constituie fondul majoritar al expunerii. Piesele din colecţia M.N.Peleş completează în mod fericit datele privind aplecarea suveranelor spre arta dantelei şi a broderiilor, readucând atmosfera saloanelor cu parfum de altădată.

Originea dantelei, ca şi a celorlalte arte textile, este învăluită de un mister întreţinut de legendele care încearcă să explice sursele acestui meşteşug. Una dintre cele mai cunoscute legende ne vorbeşte despre o tânără din Veneţia care îşi aştepta iubitul marinar plecat în largul oceanelor. Marinarul i-a lăsat ca amintire un coral. Fata, privind îndelung coralul a încercat să imite ornamentele bogate şi variate ale acestuia, cu ajutorul acului şi al firelor de aţă.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi apoi la începutul secolului următor, femeile din pătura înaltă a societăţii româneşti încep să se îmbrace elegant, ca la Viena şi Paris, poartă mănuşi, evantaie, pălării şi umbreluţe cochete. Era esenţial să înveţe să cânte la un instrument muzical, să brodeze, să danseze şi, în general, să aibă cultură muzicală ceea ce reprezenta un semn de mare rafinament.
Desigur, suveranele constituiau un model pentru întreaga lume feminină din epocă; regine sau prinţese, ele dădeau tonul, atât din punct de vedere vestimentar, cât şi al atitudinii etice şi estetice.

Regina Elisabeta (1843 – 1916) avea un colţ, ca un altar, dedicat dantelelor. Regina îşi alesese pseudonimul literar Carmen Sylva şi pe lângă activităţile de scriitoare, pictoriţă şi muziciană, a cultivat şi a practicat lucrul de mână, ca o artistă A lucrat neîntrerupt, cu talent, îndrăzneală şi ingeniozitate. Din cartea scrisă de prietena ei, lady Katharin L. Hoare, despre dantela cu suveica (The Art of Tatting, publicată la Londra, la editura Longmans, Green and Co, acum o sută de ani, în anul1910) şi ilustrată cu exemple din creaţiile reginei, aflăm mulţimea domeniilor în care s-a lansat, de la vălul de iconostas al bisericii din Sinaia, sau acoperământul de potir, cusut cu perle veritabile şi până la cuvertura de pat şi rochiţa nepoatei ei cu acelaşi nume, Elisabeta. Cea mai cunoscută piesă este scutecul pentru botezul micului prinţ, care avea să devină regele Carol al II-lea, născut în 1893, şi care a primit medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris, din anul 1900.

Regina Maria (1875 – 1938), considerată pe drept cuvânt cea mai elegantă şi frumoasă suverană din Europa, a învăţat, încă din copilărie, ca orice domnişoară, pe lângă muzică şi pictură, tehnicile broderiei şi dantelei. Prin tradiţie, i se atribuie motivul crucii gamate, preferată şi emblematică pentru spiritul reginei, cusută pe o faţă de masă şi desenată cu precădere în lucrările sale plastice.

Regina Elena (1896 – 1982), mama regelui Mihai, a avut viaţa cea mai zbuciumată, dar şi cea mai discretă dintre reginele României. Ea a aplicat gândurile scrise de regina Elisabeta în prefaţa cărţii despre dantele: “ Câte griji şi necazuri, câtă adâncă angoasă şi tristeţe (e ţesută) în tăcutul lucru al femeii (…) Multe ar spune : Ce noroc că dantela mea nu poate vorbi. Ce uimitor ar fi să-şi ridice vocea şi să desvăluie gândurile …(…) Cusătura ascunde ici o lacrimă, dincolo un oftat sau o vorbă reprimată, care rostită ar fi rănit…” .Cuverturile brodate de regina mamă, păstrate în palatul Elisabeta din Bucureşti dezvoltă motive orientale de o mare bogăţie –cu garoafe şi bujori roşii- care îi aminteau singuraticei regine de copilăria ei din Grecia.

Vernisajul va avea loc sâmbătă, 4 septembrie 2010, la orele 16:00, la Castelul Peleş şi expoziţia va putea fi vizitată până la 15 ianuarie 2011

Storia, arte, artigianato, alta moda della calzatura italiana

Vernisaj: 1 martie 2007 orele 18,00
Perioada: 1 martie 2007 - 22 martie 2007
Locul: Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti
Expoziţie organizată de: Ambasada Italiei la Bucureşti, Institutul Italian de Cultură "Vito Grasso"
în colaborare cu: Asociaţia Culturală "Colosseum", Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti

ARTIZANAT ITALIAN

Încălţămintea italiană e operă de înalt artizanat pentru tehnica de lucru, inventivitate şi căutare de noi materiale care revelă mintea artiştilor tot timpul în sintonie cu atmosfera momentului.. Stilul italian este un fruct al unei civilizaţii antice, care se bazează pe artă, cultură, teritoriu, arizanat, abilitate manufacturieră.
Sunt mai mult de două sute fazele de lucru în timpul cărora, în curs de aproximativ zece săptămâni, este realizată o singură pereche de pantofi.

ISTORIA

Perioadă de cinci secole de istorie, de design şi creativitate, în întregime dedicată evoluţiei încălţămintei.
Strămoşii noştri au început să folosească un tip de „pantof“ pentru a proteja picioarele goale în timpul lungilor deplasări. Picioarele erau în contact cu terenuri accidentate şi noroioase şi aveau nevoie să stea calde şi uscate în timpul perioadelor reci.
Este chiar imposibil să se atribuie o dată exactă naşterii pantofilor, e aşa de îndepărtată originea lor, încât se poate afirma că au apărut odată cu Homo Sapiens.

Muzeul Naţional de Artă al României, Centrul Naţional de Costume de Scenă din Moulins, Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei în România au plăcerea să vă invite miercuri, 10 noiembrie, orele 11.00 la conferinţa de presă organizată cu prilejul vernisării expoziţiei Operele ruseşti în zorii Baletelor ruseşti 1901-1913.

Vernisajul expoziţiei are loc miercuri, 10 noiembrie, orele 18.30, în prezenţa doamnei Delphine Pinasa, director delegat al CNCS şi curator al expoziţiei, a doamnei Roxana Theodorescu, director general al Muzeului Naţional de Artă al României şi a E.S. domnul Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România. Accesul la vernisaj are loc numai pe bază de invitaţie. Reprezentanţii presei sunt rugaţi să se acrediteze la telefon 021.313.30.30, int. 923 sau prin e-mail la alina.patru@art.museum.ro.

Expoziţia prezintă 85 de costume de scenă create pentru operele cu subiect istoric sau legendar ale unor compozitori ruşi (Boris Godunov şi Hovanşcina de Musorgski, Ivan cel Groaznic sau Fata din Pskov şi Snegurocika sau Fata de zăpadă de Rimski-Korsakov), montate de Serghei Diaghilev în Franţa în primul sfert al secolului al XX-lea.

Majoritatea pieselor din expoziţia de la Bucureşti au fost expuse public pentru prima dată în perioada decembrie 2009 – mai 2010 la Moulins, la Centrul Naţional de Costume de Scenă, cu ocazia centenarului Baletelor Ruseşti ale lui Diaghilev şi a anului Franţa-Rusia 2010.

Toate piesele prezentate în expoziţie provin de la Centrul Naţional al Costumului de Scenă din Moulins (CNCS) - prima instituţie din lume consacrată în exclusivitate conservării patrimoniului material al artelor spectacolului (teatru, operă, dans etc.), mai exact costumelor şi decorurilor. Centrul a fost inaugurat pe 1 iulie 2006 şi este prezidat de creatorul de modă Christian Lacroix.

Serghei Diaghilev (1872 – 1929), fondatorul Baletelor Ruseşti, a avut o influenţă decisivă în toate domeniile creaţiei legate de artele spectacolului, determinând o veritabilă revoluţie estetică. Activitatea sa se concretizează, din 1907, în seriile de concerte istorice ruseşti şi, din 1909, în primele stagiuni de opere şi balete ruseşti la Paris. Iniţial, Diaghilev dorea să prezinte publicului parizian cu precădere spectacole lirice, dar, cu timpul, circumstanţele istorice l-au determinat să se concentreze asupra baletelor, care au fost elementul esenţial al activităţii sale din 1909 până la moartea sa, în 1929. De aceea celebritatea lui Diaghilev se leagă cel mai adesea de domeniul dansului, de legendarele „Saisons russes” şi de Baletele Ruseşti.

Boris Godunov este prima operă montată de Diaghilev la Paris, în 1908, şi s-a bucurat de un succes răsunător, devenind o referinţă absolută pentru producţiile ulterioare. Costumele create de celebrii graficieni şi scenografi Ivan Bilibin şi Léon Bakst pentru această operă au fost achiziţionate ulterior de Jacques Rouché, director al Operei din Paris, şi au fost utilizate la Palais Garnier pentru toate spectacolele din repertoriul liric rus până la mijlocul secolului al XX-lea.

Feodor Fedorovski a realizat costumele şi decorurile pentru Hovanşcina de Musorgski, montată în Franţa şi în Anglia în cursul stagiunii ruse din 1913. Asemeni costumelor pentru Boris Godunov, şi creaţiile lui Fedorovski vor fi reutilizate în montări ulterioare la Opera din Paris până în anii 1960.

Opera Ivan cel Groaznic (sau Fata din Pskov) a fost reprezentată în Franţa în cadrul primei stagiuni a Baletelor Ruseşti ale lui Diaghilev, în 1909, bucurându-se de mai puţin succes decât Boris Godunov. Întrucâtva dezamăgit, Diaghilev nu a mai montat-o decât în 1913, la Londra. Costumele pentru acest spectacol au fost confecţionate la Moscova, pentru punerea în scenă a aceleiaşi piese la Teatrul Imperial Bolşoi, în 1901. Aleksandr Golovin, pictor şi decorator (care a lucrat cu Diaghilev pentru Boris Godunov în 1908), le-a desenat, cu concursul arheologului Vladimir Sizov, însărcinat să vegheze la veridicitatea lor etnografică. Costumele au fost refolosite la Opera din Paris pentru numeroase spectacole, până în 1982.

Snegurocika a fost prima operă de Rimski-Korsakov reprezentată în Franţa, la Opera Comică, pe 22 mai 1908, într-o versiune franceză. Succesul premierei cu Boris Godunov, montată de Diaghilev la Palais Garnier, a pus în umbră spectacolul de la Opera Comică, care nu a fost reluat niciodată. Costumele somptuoase, semnate de Félix Fournery, erau în mare măsură inspirate din desenele lui Bilibin ilustrând poveşti ruseşti, în stilul tradiţional atât de drag lui. Costumele păstrate au fost refolosite într-o serie de noi producţii la Opera Comică şi la Opera din Paris, până în anii 1980.

Astfel, expoziţia prezintă costume de o mare varietate cromatică şi stilistică, ce alătură viziuni scenografice diferite, de inspiraţie tradiţională sau, dimpotrivă, avangardiste pentru acel moment.

Curatorii expoziţiei sunt Martine Kahane, director al CNCS şi Delphine Pinasa, director delegat al CNCS, iar scenografia expoziţiei este semnată de Giuliano Spinelli.

Expoziţia Operele ruseşti în zorii Baletelor Ruseşti 1901-1913 este un eveniment Pasarela, realizat cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.

* * *

Conservator general al bibliotecilor, Martine Kahane a participat cu devotament timp de treizeci şi cinci de ani la constituirea memoriei Operei din Paris. Ea a condus Biblioteca-Muzeu a Operei (care depinde de BNF), înainte de a crea şi conduce Serviciul Cultural.

Istoric de artă, Delphine Pinasa îşi completează pregătirea universitară, fiind specializată în costume şi materiale textile, prin experienţe profesionale la Muzeul Modei şi al Textilelor din Paris, la Victoria and Albert Museum din Londra, apoi la Opera Naţională din Paris, ca responsabilă a fondului muzeografic de costume începând din 1993, apoi a Serviciului Patrimoniu Costume începând din 2001. Din 2005, lucrează pentru CNCS, fiind numită directoare delegată în 2006. Comisar al mai multor expoziţii în Franţa şi Japonia, a publicat numeroase articole şi lucrări despre istoria costumelor şi a atelierelor de croitorie ale Operei din Paris.

Expoziţia beneficiază de o scenografie specială, concepută de Giuliano Spinelli. După studii artistice, îşi completează pregătirea la Academia La Brera din Milano, unde lucrările lui sunt în mod regulat selecţionate pentru expoziţii şi premiate, cum a fost Mozart Laboratorium la Teatrul liric din Milano. Absolvă Academia în 1994, începe să lucreze în domeniul expoziţiilor şi montajelor pentru televiziune, apoi se consacră din ce în ce mai mult scenografiei. Dobândeşte experienţă ca asistent la montarea unor diverse spectacole de operă în teatre italieneşti printre care Opera din Roma, Teatrul Massimo din Palermo şi noul teatru La Mirandola din Modena. A semnat scenografia altor cincisprezece spectacole. După 1998, el a colaborat cu Ezio Frigerio, pentru scenografia a douăzeci şi cinci de spectacole pentru cele mai prestigioase teatre internaţionale.

* * *

Fotografii ale costumelor pot fi consultate online pe site-ul oficial al CNCS
http://www.cncs.fr/#expositionoperasrusses

Asociaţia socio-culturală InterAct cu susţinerea Ambasadei Indiei la Bucureşti, a Indian Cricket and Cultural Club Bucharest (ICCB) şi comunităţii indiene din România organizează Festivalul Culturii Indiene: “Namaste India”, 9-16 octombrie 2010, Bucureşti.