vestimentaţie

Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni, vă invită luni, 8 martie 2010, orele 18.00, în Salonul Cerchez, la vernisajul expoziţiei "Jurnal de modă...moda feminină la 1900", expoziţie dedicată Zilei de 8 Martie.
Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi, Muzeul Literaturii Române, Iaşi, expoziţia "Jurnal de modă...moda feminină la 1900", se doreşte a fi o trecere în revistă a evoluţiei modei feminine, cu deosebire a celei de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, perioadă cunoscută sub numele de "la belle epoque", când au avut loc transformări spectaculoase în ceea ce priveşte modul de concepere şi prezentare al toaletelor. Societatea românească la acel moment era racordată la modelul de civilizaţie al Europei Occidentale, încadrându-se în coordonatele evoluţiei vestimentaţiei europene, în ton cu ceea ce se crea la Paris.

Elementul central al expoziţiei îl reprezintă un număr de 120 de planşe, reproduceri după crochiuri de modă, realizate de artişti mai mult sau mai puţin celebri ai timpului, toate promovate de reviste de modă publicate la Viena, Berlin, Budapesta şi Paris, în perioada 1890-1914. Pornind de la aceste planşe, eleganţa feminină de altădată va fi redată în expoziţie prin recrearea a trei modele de rochii realizate de binecunoscuta creatoare de modă Liza Panait.
De asemenea, în expoziţie vor figura şi veşminte reprezentative pentru moda sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX: copia rochiei doamnei Elena Cuza, reconstituită după mărturia iconografică lăsată de litografia din 1863, semnată Carol Popp de Szathmary, o rochie cu turnură, costum (taior şi fustă), costum de călătorie, bluze din dantelă model "Art-Nouveau", fuste cu trenă, corsaje, pelerine.

Apanaj al eleganţei, accesoriile nu vor lipsi din cadrul expoziţiei: trusa de voaj a doamnei Elena Cuza, servicii de toaletă, sticluţe de parfum, casete de bijuterii, mănuşi, evantaie, lornion, umbreluţă de soare, carneţel pentru dans, pălărie şi manşon, ghete şi pantofi de damă etc.
Pentru că în acea perioadă femeile erau mai întâi de toate soţii şi mame, în expoziţie va figura şi un trusou pentru nou-născut datat 1902, alături de fotografii de epocă.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 martie - 31 mai 2010 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, orele 9.30 - 17.30.

Sponsor principal: Apa Nova
Parteneri: Konica Minolta, Elite Art Club Unesco, Casa de Modă Vili - Liza Panait, Locanta Jariştea
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro

COMUNICAT DE PRESĂ - 19 mai 2009

Expoziţie de meniuri regale şi cărţi poştale cu familia regală la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat sambata, 16 mai 2009, expoziţiile "Simfonia meniului" şi "Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate".

Expoziţia „Simfonia meniului” este realizată de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Asociaţia "Ospeţia din România" şi Arhiva şi biblioteca Ion C. Rogojanu.

În cadrul expoziţiei, este evocată atmosfera rafinată de la Curtea Regală prin reconstituirea servirii unui dejun regal, în sufrageria regală, prin prezentarea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Mai sunt expuse şi documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, meniuri servite la dejunuri şi banchete date în onoarea unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale (Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, gen. H. Berthelot, Mihail Manoilescu, actriţa Marioara Ventura,purtând şi semnăturile acestora etc), alături de meniuri servite în renumite restaurante româneşti şi franceze, cărţi vechi de bucate, dar şi serviciul din cristal de Boemia al reginei Maria, servicul de sparanghel, trusă de tacâmuri din argint, folosite la mesele regale. Deoarece de cele mai multe ori, dejunurile şi dineurile regale erau însoţite de audiţii muzicale, în expoziţie vor figura şi partituri dedicate celor două regine, Elisabeta şi Maria, partituri semnate de clasici ai muzicii Carl Ziehrer şi Iosif Ivanovici. De asemena, pe parcursul vizitei, publicul va audia valsuri (printre care şi Valsul Cotrocenilor de Carl Ziehrer, capelmaistru al regelui Carol I ) şi marşuri compuse de către Johann Strauss, Carl Ziehrer, Iosif Ivanovici.

Expoziţia "Familia regală a României în cărţi poştale ilustrate", ediţia a doua, este realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, şi continuă şirul manifestărilor de la Muzeul Naţional Cotroceni, dedicate cartofiliei. Vizitatorii vor surprinde familia regală a României în diverse ipostaze – la serbările dedicate zilei de 10 Mai, la trecerea în revistă a trupelor, la manevrele regale, la balurile de la Curtea Regală, în Sala Tronului etc. Expoziţia încearcă totoodată să descopere interesul pentru aspectul documentar al cărţii poştale, constituindu-se într-un izvor pentru istoriografia românească.

Partener: Konica Minolta, Alpha Bank, Ramada Majestic, Cramele Halewood, Biborţeni, P&G

Parteneri media: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Ziua, Şapte Seri, Revista Căminul.

Simfonia meniului

Masa şi alimentaţia este parte integrantă a vieţii cotidiene, deoarece fiecare individ trebuie să se hrănească pentru a trăi. De-a lungul timpului modul de a găti a evoluat, astfel că au apărut adevărate tratate de gastronomie. Oamenii – atât cei obişnuiţi cât şi cei de rang înalt – au devenit mai preocupaţi de gustul mâncărurilor, calitatea luând locul cantităţii. Noţiunea de „gust“ a căpătat o importanţă nouă în domeniul alimentar, ca şi manierele din timpul mesei.

Odată cu trecerea timpului şi toleranţa faţă de diversitatea gusturilor s-a accentuat, după cum stă drept mărturie dictonul latin „De gustibus non est disputandum“, amintit în lucrarea „Arta de a găti bine“ apărută în anul 1647 în Franţa. Această toleranţă se vădea dealtfel şi în modul de a servi mâncărurile la masă – acel mod de a servi cunoscut în secolul al XIX-lea sub numele de „service à la française“. În celălalt mod, „service à la russe“, care i-a urmat celui francez şi pe care îl practicăm şi astăzi, felurile ce alcătuiesc meniul sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean, care în mod normal, trebuie să guste din toate. În vechiul „service à la française“, dimpotrivă felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp, aşa cum se procedează la bufetele actuale. Vechile cărţi de bucate şi manuale pentru majordomi, precizau că înmulţirea felurilor de mâncare însemna o modalitate de a se lua în consideraţie marea diversitate a gusturilor.

Aşadar, bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze.

În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă. De obicei, textele respective sunt prezentate într-un decor ornamental sau, chiar mai mult, într-un decor „historiat“, adică însoţit de o poveste în imagini. De regulă, textele acestor meniuri sun în franceză, limba gastronomiei, dar, apar şi localizări obţinute prin formula „à la roumaine“.

În cadrul expoziţiei „Simfonia meniului“ ne vom aduce aminte de atmosfera rafinată de la Curtea Regală a României, prin reconstituirea unui dejun regal, în sufrageria regală a Palatului Cotroceni, prin pregătirea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922 la Alba lulia şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Sunt expuse documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, unele dintre ele purtând chiar semnăturile acestora.

Pornind de la aceste meniuri, putem reface pas cu pas, modul în care mâncau membrii familiei regale române, la ce ore luau dejunul, cina şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai.

Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 lua micul dejun singur sau împreuna cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand, principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor.