Farid Fairuz

Foto: Claudiu Popescu

Comunicat de presă

REALIA (BUCUREȘTI – BEIRUT)
27.11// 19:30// Sala Stere Popescu

Direcție artistică și performance: Farid Fairuz
Text, scenografie și costume: Farid Fairuz
Muzica: Dhafer Youssef, Brent Lewis, Karpov not Kasparov, P. I. Ceaikovski, Margareta Pâslaru
Suport tehnic: Mircea Ghinea
Producție: Solitude Project & Căminul Cultural
Proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Partener: Colectiv A

Spectacolul „Realia (București – Beirut)” este un performance a cărui dramaturgie amestecă planuri temporale, evenimente reale și fictive din viața unui personaj care trăiește simultan o dublă identitate: Mihai Mihalcea, născut la București, și Farid Fairuz, născut la Beirut. Mici elemente de detaliu distorsionează memoria și forțează limita fragilă dintre discursuri reale și imaginare făcând imposibilă distincția dintre posibil, virtual și real. Creat în 2012, spectacolul a fost prezentat în premiera la subRahova, București și în cadrul Festivalului Temps d'Images, Cluj Napoca, la Dance House Limassol, Cipru, la Centrul Național al Dansului București, Theatre Alfred Ve Dvore/Motus, Praga, în cadrul festivalului Antistatic, Sofia și la Hebbel am Ufer, (HAU) Berlin. În mai 2015 spectacolul a avut trei reprezentații la Rencontres chorégraphiques internationales de Seine-Saint-Denis (Franța).

În 2010, artistul Mihai Mihalcea a luat cu asalt scena culturală cu un proiect de ficționalizare a propriei biografii devenind Farid Fairuz și lansând în spațiul public o serie de întrebări și reflecții cu privire la producția culturală, capitalism, sexualitate și religie: “Acum 4 ani a trebuit să-mi inventez un personaj ca să mai pot exista. Acum sunt Farid Fairuz și vă spun două lucruri: imperiul Otoman n-a dispărut, o parte a rămas cu siguranță în mine; totul în viață este legat de durere și plăcere, altfel nu-mi explic nimic din toate acestea…”. Mihai Mihalcea a avut un rol esențial în multe dintre inițiativele care au condus la recunoașterea internațională a dansului contemporan românesc și la înființarea unor structuri și instituții devenite repere ale acestui domeniu. Între 2006-2013 a fost director al Centrului Național al Dansului din București. A dansat şi a creat spectacole şi lucrări coregrafice prezentate în: Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Austria, S.U.A., Bulgaria, Ucraina, Portugalia, Polonia, Olanda, Belgia, Elveţia şi Slovenia. În 2013-2014 a fost bursier al Academiei de Arte din Berlin.

“În spectacolul său artistul construiește un discurs complex, necomplezent și lipsit de ipocrizie. Adresând un conținut frust învelit într-o glazură de autoderiziune și lipsit de inhibiție, Farid Fairuz lansează teme fundamentale pentru ceea ce înseamnă astăzi artele spectacolului, relația dintre public și artist, amestecul dintre realitate și ficțiune, construcție și efemer. Nu lipsesc din spectacolul lui Farid Fairuz o serie de declarații ireverențioase, care încercă să scurtcircuiteze locurile comune ale artelor spectacolului.”
Florin Ghinda
“Mihai Mihalcea poate fi Farid Fairuz. Solo-ul lui Mihai Mihalcea şi Farid Fairuz (ce contradictio in terminis!) descrie o realitate schizoidă cu inserţii de fabulos kitsch. Pe pereţi, fotografiile cu Mihalcea-copil inserează trecutul real într-o dramaturgie ficţională. Poveştile sînt alcătuite din fotograme diferite. Realul fantasmează. Mihalcea copilăreşte în Triunghiul Bermudelor, denumire sub care nu se ascunde un imaginar SF, ci o zonă concretă din Bucureşti, Rahova – Ferentari – Giurgiului, adică RFG (ironică abreviere care trimite la un El Dorado al perioadei comuniste). Precizia geografică este spulberată cu relaxare cînd cartierul românesc este plasat în Liban. Rămăşiţele memoriei sînt virusate, genetica lui Mihalcea se destramă deja în identitatea lui Fairuz. O pisică desenată alungă (mănîncă?) şoarecele care îi rodea nopţile lui Mihalcea în copilărie. Fantasticul vindecă realitatea.”
Oana Stoica

“Farid Fairuz este un Mihai Mihalcea furios, nu un revoluţionar, ci mai degrabă un anarhist coleric, un negativist al terorii, care refuză să tacă pentru confortul altora. Farid nu este complicele anonim al mecanismului de tocare a individualităţii, libertăţii, umanităţii. Farid este o voce singulară care reverberează în mentalul colectiv.”
Oana Stoica

Preţ bilet: 25 lei întreg/ 15 lei redus (elevi/ studenţi/ pensionari)
Sala Stere Popescu, CNDB – B-dul Marasesti 80-82.
Bilete se pot achiziționa online:
www.kompostor.ro/evenimente/6106-realia-bucureti-beirut
Detalii pe www.cndb.ro

Parteneri media: RFI Romania, Radio România Cultural, Revista Cultura, Liternet, Online Gallery, Orașulm.eu, Observatorul Cultural, Dilema Veche, Revista Arte și Meserii, Șapte Seri, Veioza Arte, Scena.ro, Revista Arta, Getlokal.ro, Metropotam.ro.

Programul saptamanii este urmatorul:

13 februarie, ora 19.30, Sala Stere Popescu

Realia (Bucuresti-Beirut) (2012)

Directie artistica si performance: Farid Fairuz

Text, scenografie si costume: Farid Fairuz

Muzica: Dhafer Youssef, Brent Lewis, Karpov not Kasparov, P. I. Ceaikovski, Margareta Paslaru

Suport tehnic: Mircea Ghinea

Productie: Solitude Project & Caminul Cultural

Proiect finantat de Administratia Fondului Cultural National

Partener: Colectiv A 

In 2010 artistul Mihai Mihalcea a luat cu asalt scena culturala cu un proiect de fictionalizare a propriei biografii devenind Farid Fairuz si lansand in spatiul public o serie de intrebari si reflectii cu privire la productia culturala, capitalism, sexualitate si religie. Dupa „Bun ramas (sau despre discretele scapari ale sistemului limbic)” – o feerie extrasenzoriala sub forma unei procesiuni trash-disco in care autorul “descanta cultura romana”, Farid Fairuz a revenit pe scena cu “Realia (Bucuresti-Beirut)“, un performance a carui dramaturgie amesteca planuri temporale, evenimente reale si fictive din viata unui personaj care traieste simultan o dubla identitate. Farid Fairuz isi forteaza limitele propriei memorii si limita fragila dintre discursuri reale si imaginare facand imposibila distinctia dintre posibil, virtual si real: “Acum 4 ani a trebuit sa-mi inventez un personaj ca sa mai pot exista. Acum sunt Farid Fairuz si va spun doua lucruri: imperiul Otoman n-a disparut, o parte a ramas cu siguranta in mine; totul in viata este legat de durere si placere, altfel nu-mi explic nimic din toate acestea…”.

15 februarie, ora 19.30, Sala Stere Popescu

Cvartet pentru o lavaliera

Concept : Vava Stefanescu

Co-autori : Vlaicu Golcea (artist sonor), Carmen Cotofana, Istvan Teglas, Mihai Mihalcea (dansatori)

Sponsor realizarea decorului: MAGNUM

Sponsor: Razvan Penescu (pfa)

Proiect realizat cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National

Productie independenta 2008 

Cvartet pentru o lavaliera – este o instalatie coregrafic – sonora ce pune in discutie ideea claustrarii, a lipsei de distanta, a relatiei cu celalalt, ideea ca sintem ostaticii propriei noastre existente. Fiind o compozitie in timp real singurul punct de referinta si sprijin este situatia vizibila/audibila, constanta timp de 60 de minute.

Toate ideile - un fel de cuvinte cheie de la care se porneste - vin in conjunctie cu miscarea sunetului, cu privirea publicului si astfel se nasc alte idei, foarte neasteptate..

Aleatoriul prezentei conditionate de un anume context, atentia asupra ritualilor de perceptie, ramin pentru mine preocupari continue dar si facinatii ale acestui “du-te vino” intre fictiune si realitate.

Vava Stefanescu

16 februarie, ora 12.00 – 20.00, Sala Stere Popescu

Hematopoesis

Performance durational (8 ore)

Concept si interpretare: Madalina Dan

Realizat cu sprijinul: WASP 

Argument

Experienta bolii cu care m-am confruntat in anul trecut (limfom Hodgkin), mi-a deschis noi si revigorante perspective asupra relevantei dansului in propria existenta si m-a facut sa reevaluez niste principii de functionare. Cu patetismul de rigoare, pe care-l constientizez amuzata, pentru ca nu de mult ma aflam de cealalta parte a baricadei, privind cu scepticism nu neaparat dansul, ci mai degraba un sistem, am constientizat cat de norocoasa sunt ca dansez si ca ma pot insanatosi, psihic si fizic, chiar la locul de munca, cum s-ar spune. In timpul tratamentului am trait pe proprie piele efectele benefice ale miscarii. Printre toate metodele traditionale si alternative pe care le-am incercat, de la chimioterapie pana la leacuri ayurvedice, am simtit ca ma fac bine si miscandu-ma si pastrand un dialog intim cu corpul meu. Uneori uitam cat de important e sa ne functioneze corpurile, pentru ca nu-i asa, functioneaza de la sine. Avem aceste mecanisme care sunt pe cat de simple, in sensul de organic si interdependent, pe atat de complexe. Am fost de partea cealalta, m-am confruntat cu boala si durerea fizica. Cand agonizam, mi-am promis sa nu uit sa pretuiesc sanatatea, sa nu iau lucrurile de-a gata, sa incerc sa prelungesc cat pot starea asta de sarbatoare in corp si pe cat posibil sa fac acest lucru posibil si pentru cei din jurul meu. Tot atunci am simtit un fel de urgenta a lucurilor pe care trebuie sa le fac in viata. In felul acesta miscarea si lucrul cu corpul au devenit prioritare. De aici si Hematopoesis, care in termini medicali se refera la procesul prin care iau nastere celulele sanguine mature, functionale. Am un corp pe care vreau sa-l folosesc in deplinatatea resurselor sale, din punct de vedere fizic, psihic si energetic, anatomic, senzorial si emotional, al memoriei stocate si-al potentialului experential pe care-l detine, cat inca se mai poate. 

Cadru

Propun un maraton performativ, un tur de anduranta, un cadru in care voi incerca sa fiu in miscare (in sensul larg al cuvantului) timp de 8 ore. Spectatorii vor putea fi din cand in cand interactivi, in intervalele 14.30-15.30 si 17.30-18.30 cadrul fiind deschis pentru participare. Trecerea prin mai multe registre si calitati de miscare, de motoare de cautare si stimuli diferiti, fizici si psihici, intr-o estetica sau in afara ei, in tot bagajul de miscare preexistent dar si in lucru cu un corp nespectaculos care e surprins in cautare, in confuzie si in schimbare, sinceritatea momentului prezent, placerea si regenerarea prin miscare, epuizarea fizica si psihica, empatia kinestezica, supraexpunerea ca strategie performativa, lucrul cu o forma de dramaturgie deschisa in care accentul cade pe procesul de constructie nu pe un material gata preparat si nu in ultimul rand in celebrarea vietii prin corp si vitalitate sunt cateva dintre directiile de explorare ale maratonului. 

Biletele se pun in vanzare cu o ora inainte de inceperea spectacolelor.

Pretul unui bilet este de 25 lei, pretul unui bilet redus pentru profesionisti, elevi, studenti, pensionari este de 15 lei.

Pentru spectacolul Hematopoesis pretul unui bilet este de 15 lei.

Rezervari se fac pe site-ul www.cndb.ro sau la adresa rezervari@cndb.ro.

Detalii despre programul festivalului gasiti pe site-ul www.cndb.ro

31 octombrie 2012