Stiri Mihai Verbiţchi

Mihai Verbiţchi

Spitalul special

Teatrul: 
Teatrul Naţional Bucureşti
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Muzica: 
Ildiko Fogarassy
Premiera: 
29 Sep 2010

 

„Spitalul special” de Iosif Naghiu, piesa anului 1993 la Concursul UNITER de dramaturgie românească va avea premiera oficială la Teatrul Naţional din Bucureşti, sala Atelier, miercuri, 29 septembrie, ora 19.00.
 

 

O piesă despre cum s-a furat o revoluţie. Visul românesc din decembrie ’89 s-a spulberat, iar visătorii de pe baricade agonizează, de peste 20 de ani, pe şubredele paturi de spital ale unei tranziţii nesfârşite.
 
Construită pe mai multe paliere, glisând de la tonul realist la grotescul de factură absurdă, „Spitalul Special” este o tragicomedie a lumii văzute ca un spital în care impostorii se erijază în vindecători, iar adevărul este manipulat prin maşinaţiuni teroriste, oculte. Obligaţi să trăiască laolaltă, victimele şi călăii îşi vor reechilibra fluxul vital „până vor putea rosti împăcaţi că nimeni nu e vinovat”.
 
Dramaturgul Iosif Naghiu este printre primii care anticipează, încă din 1992 când a scris piesa, evoluţia societăţii româneşti post decembriste… 
 
Un spectacol în care sunt parodiate, deopotrivă, revoluţia, eroismul, moartea. Un univers baroc şi fantastic despre un experiment cu totul original, căruia îi dau viaţă actorii: Dorin Andone, Mihai Verbiţchi, Teodora Mareş, Carmen Ionescu, Giliola Motoi, Constantin Dinulescu, Bogdan Muşatescu, Brânduşa Mircea, Răzvan Popa, Andrei Duban, Erika Băieşu, Tatiana Constantin, Dragoş Ionescu. Scenografia este semnată de Dorothea Iordănescu, Media de Marius Mateşan. Muzica a fost compusă de Ildiko Fogarassy, iar regia spectacolului îi aparţine lui Ştefan Iordănescu.


Henric al IV-lea

Teatrul: 
Teatrul Bulandra
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Costume: 
Maria Miu
Premiera: 
15 Jun 2005

Traducerea: Ion Frunzetti

Adaptarea literară: Luminiţa Răuţ

Lumini: Ioan Lazăr

Scenotehnica: Emil Banea

Asistenţi regie: Răzvana Cernat, Vladimir Anton

Asistent decor: Cristina Constantin

Asistent costume: Veronica Nicolae

Farsa jupânului Pathelin

Teatrul: 
Teatrul Ion Creangă
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 

Traducerea si adaptarea: Cornel Todea, dupa un autor anonim francez din secolul al XV-lea

La compagna "Ion Creanga Teatrul" si e esibita ieri per il festival internazionale della gioventu
Una farsa satirica da Bucarest

Prosegue Mondoinscena con una rappresentazione in costume
Potenza-/./".al gruppo "Ion Creanga Teatrul" di Bucarest che con "La farce de Maitre Pierre Pathelin" ("La farsa del padrone Pierre Pathelin), per la regia di Cornel Todea, ha divertito ed entusiasmato una platea di piccoli allievi provenienti dal capuluogo e dalla provincia./.../
Metafora lucida ed attuale di una societa in cui la menzogna regna sovrana, la farsa del padrone Pierre Pathelin, nella versione della compagnia rumena "Ion Creanga Teatrul", ha conquistato i bambini, grazie soprattutto alla perizia degli interpreti, in grado di accompagnare ogni parola con gesti, sguardi e movimenti carichi di ironia e di mescolare in un armonico insieme tutti i classici ingredienti della comicita.
La forza della piece rumena nasce, dunque, oltre che dal testo, dall'energia espressiva dei cinque attori che in scena non si sono afatto risparmiati, cantando, ballando e interagendo con la platea.
Il risultato e stato un lungo e ripetuto scrosciare di applausi per una farsa fresca, divertente e piena di spunti di reflessione." r.s.

Il Quotidiano della Basilicata, Mercoledi 24 maggio 2006

Grupul "Ion Creanga Teatrul" (sic!) din Bucuresti, prin "Farsa magistrului Pathelin", in regia lui Cornel Todea, a amuzat si entuziasmat o audienta de scolari proveniti din oras si din provincie (...).
Metafora lucida si actuala a unei societati in care minciuna este suverana, farsa magistrului Pathelin, in versiunea companiei romane "Ion Creanga Teatrul", a cucerit copiii, datorita mai ales maiestriei interpretilor, capabili sa insoteasca fiecare cuvant cu gesturi, priviri si miscari pline de ironie, amestecand intr-un ansamblu armonios toate ingredientele clasice ale comicului.
Forta spectacolului romanesc se naste, deci, dincolo de text, din energia expresiva a celor cinci actori care nu si-au economisit deloc eforturile pe scena, cantand, dansand si interactionand (dialogand) cu audienta. Rezultatul a fost un lung si repetat ropot de aplauze pentru o farsa proaspata, distractiva si plina de subiecte de reflexie (aluzii)" r.s.