Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

În data de 5 septembrie la orele 17.30, scriitorul Filip Florian se va întâlni cu publicul italian la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Scriitorul va fi prezentat de drd. Cristina Gogianu, bursieră Nicolae Iorga la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, care va conferenţia pe tema: "Zilele regelui - o istorie literară a lui Carol I de Hohenzollern". După-amiaza literară se va încheia cu lectura câtorva fragmente din opera scriitorului, traduse în limba italiană de Maria Luisa Lombardo.

După romanul de debut, Degete mici, distins cu numeroase premii şi foarte bine întâmpinat de critici şi public, Filip Florian a publicat Băiuţeii, scris la patru mâini alături de fratele său, scriitorul Matei Florian. A urmat Zilele regelui, roman al cărui fir narativ este plasat în primii ani după sosirea în ţară a pricipelui Carol I de Hohenzollern şi Toate bufniţele, volum apărut în 2012, la editura Polirom. Cărţile sale au fost traduse în limbile engleză, germană, spaniolă, italiană, polonă, maghiară, bulgară, slovenă, norvegiană şi slovacă, turcă, arabă. În limba italiană a apărut, în traducerea Mariei Luisa Lombardo volumul Degete mici - Dita mignole (Fazi, 2010).

Cristina Gogianu este doctorandă a Universităţii din Bucureşti (Şcoala Doctorală Litere) cu o cercetare intitulată Cotitura istoriografică în romanul euro-atlantic contemporan coordonată de profesorul Mircea Martin. Actualmente este bursieră Nicolae Iorga a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cercetarea sa în această postură vizând relaţia dintre istorie şi ficţiune precum şi diferitele reprezentări ale acesteia în romanul contemporan.

Organizator: Institutul Cultural Român și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția

Scurtmetrajul românesc "Prima noapte", participă la Festivalul Internaţional de Film de la Veneția

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia sprijină participarea delegaţiei româneşti a filmului "Prima noapte", scris și regizat de Andrei Tănase, care va concura pentru trofeul acordat celui mai bun scurtmetraj în secțiunea „Orizzonti" a Festivalului Internaţional de Film de la Veneția (31 august - 10 septembrie). Ajuns la cea de-a 73-a ediție, Festivalul Internaţional de Film de la Veneția este unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase festivaluri de film din lume.

Intriga filmului este scurtă, însă complicațiile ei, multiple. Ziua de naștere a lui Alex se apropie, iar tatăl său, Călin, i-a pregătit o surpriză foarte specială: prima noapte de dragoste cu o fată. În distribuție: tinerii actori Alfredo Minea și Cristiana Luca, alături de Mimi Brănescu și Elvira Deatcu.

Filmul este co-produs de Deutsche Exotik Filmproduktion GmbH, Libra Film Productions, Commitet și ARTE/ SWR Germania. În aceeași formulă de co-producție, Andrei Tănase a mai regizat „Claudiu și crapii" (2014) și „Vacanța la țară (2015)". Imaginea filmului este semnată de Barbu Bălășoiu (Sieranevada).

Andrei Tănase (născut în 1982) a studiat filmul la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale" din Bucureşti. A regizat scurtmetraje selecționate și premiate în festivaluri: „Vacanța la țară" (2015), distins cu Premiul Luna la NexT Film Festival și selecționat la TIFF, Festivalul Internațional al Filmului Francofon de la Namur, Timishort, Filmfest Dresden, „Claudiu și crapii" (2013), proiectat la Cottbus, TIFF, Namur sau Molodist (Kiev), „Kings of the Castle" (co-regizat cu Vlad Ilicevici, scurtmetraj documentar, 2010), „Mc Russia" (scurtmetraj documentar, 2008), „Love Forever" (2006), „Myriapod" (2004).

„Festival del pensiero in/verso”: lectură de poezie italo-română la IRCCU Veneţia, în cadrul Venice Art Night

Sâmbătă, 18 iunie 2016, începând cu orele 18,00, în sala „Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va avea loc cea de-a treia ediţie a seratei de poezie intitulată „Festival del pensiero

Curator: Andrei Ciurdărescu

Artişti: Radu Băieş, Andrei Ciurdărescu , Valentin Marian Ionescu, Ovidiu Leuce

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia are plăcerea de a vă invita miercuri, 15 iunie 2016, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei de pictură intitulată 4 SPACES: COMMON GROUND, ce va avea loc în Mica Galerie a Institutului din Cannaregio 2212 - 30121 Veneţia.

Expoziţia, care va cuprinde lucrările lui Andrei Ciurdărescu, Radu Băieş, Valentin Marian Ionescu şi Ovidiu Leuce, doreşte să alăture patru artişti din generaţii diferite de absolvenţi ai Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca din ultimii zece ani, artişti ce abordează în manieră proprie mediul picturii cu căutari constante asupra tematicilor legate de spaţiu şi peisaj.

Ideea descoperirii şi a experimentării se coagulează în practica tinerilor artişti prin intermediul unor elemente ce prefigurează posibilitatea unor scenografii. În lucrările lor există o dublă raportare la suprafaţa picturală: pe de o parte spaţiul abstract, dar în acelaşi timp purtător de conţinut, iar pe de altă parte elementul figurativ, vizibil pronunţat şi totodată evanescent. Eliberat de sub rigoarea formei, gestul artistic modifică structura iniţială a figurilor aflate permanent într-un echilibru fragil între figurativ şi abstract, între formă şi expresie, între emoţie şi căutare.

Expoziţia este organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Galeria Quadro din Cluj şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi va putea fi vizitata în perioada 16-30 iunie 2016. Intrarea este liberă.

Sâmbătă, 21 mai 2016, la ora 10,30, în spaţiul expoziţional din citadela de la Pizzighettone (Cremona) va avea loc deschiderea oficială a expoziţiei foto-documentare «Românii şi Marele Război», manifestare prilejuită de celebrarea Centenarul Primului Război Mondial. Evenimentul cultural este organizat de Comitetul Italo-Român pentru celebrarea Centenarului Primului Război Mondial şi a Marii Uniri a României, constituit pe lângă Consulatul General al României de la Milano şi aflat sub coordonarea domnului Dr. Marco Baratto, de Institutul pentru Studierea Istoriei Risorgimento-ului - Comitetul regional din Cremona şi Lodi, prezidat de Comandorul Emanuele Bettini, în colaborare cu administraţia locală din urbea ce găzduieşte expoziţia, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Naţionale ale României şi Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca, aflând-se sub patronajul Ambasadei României în Italia şi al Consulatului General al României de la Milano.

În deschiderea expoziţiei vor susţine alocuţiuni Dr. Marco Baratto, Com. Emanuele Bettini, Gianfranco Gambarelli (Gruppo Volontari Mura), un reprezentat al Consulatului General al României de la Milano şi un reprezentat al autorităţilor locale din Pizzighettone (Cremona).

În încheierea alocuţiunilor se va desfăşura ceremonia de dezvelire a unei plăci comemorative, la fosta închisoare militară din localitate, dedicată prizonierilor de război transilvăneni care au fost deţinuţi în acest penitenciar în perioada 1915-1918. Mulţi dintre aceşti prizonieri de război au fost trimişi să participe la muncile agricole din zona rurală a oraşelor Cremona şi Lodi, spre a suplini mâna de lucru locală încorporată în contingentele militare trimise pe front.

Expoziţia va parcurge în succesiune cronologică - prin redarea înalt-calitativă pe panouri de forex a unor imagini sugestive constând în documente istorice, fotografii, desene, planuri de campanie, ilustrate şi planşe, extrase din presa vremii, însoţite de ample explicaţii în limba italiană - etapele implicării României şi a românilor în Primul Război Mondial, alături de aliaţii din Antantă, dar şi lungul răstimp al neutralităţii (1914-1916) care a precedat intrarea Vechiului Regat în războiul împotriva Puterilor Centrale.

Expoziţia va fi deschisă publicului în spaţiul expoziţional din citadela de la Pizzighettone (Cremona), în perioada 21 mai-5 iunie 2016, de luni până sâmbătă, în intervalul orar: 14,30-15,30 şi 16,30-17,30. Intrarea este liberă. Pentru informaţii suplimentare şi vizite organizate în afara programului cu publicul, a se solicita programare la următoarea adresă de contact: info@gvmpizzighettone.it

Joi, 14 aprilie 2016, începând cu ora 20:00, la Palazzetto Bru-Zane din Veneția va avea loc concertul Godard violonistul - un concert ce face parte din seria evenimentelor organizate în 2016 în cadrul Festivalului "Benjamin Godard în saloanele pariziene" - festival ce se desfășoară în perioada 9 aprilie 2016-15 mai 2016 și este dedicat violonistului, pianistului și compozitorului francez Benjamin Godard (1849-1895). Concertul Godard violonistul, organizat de Palazzetto Bru-Zane - Centrul de Muzică Romantică Franceză din Veneția în parteneriat cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, va fi susținut de violonistul Nicolas Dautricourt și de pianista Dana Ciocârlie.

Programul concertului:

Benjamin GODARD

Sonata for Piano and Violin No 1

Sonata No 2 for Solo Violin

Sonata for Piano and Violin No 4

Dana Ciocârlie este una din cele mai cunoscute și talentate pianiste române ale momentului. Formată la școala română de pian, ca alți mari pianiști înaintea ei, precum Dinu Lipatti, Clara Haskil și Radu Lupu, Dana Ciocârlie a studiat, de asemenea, la Paris cu Victoria Melki la Ecole Normale de Musique și și-a încheiat studiile la Conservatorul Național Superior de Muzică, în clasa prof. Dominique Merlet și Georges Pludermacher. Întâlnirea sa cu pianistul german Christian Zacharias s-a dovedit determinată, în special pentru a aprofunda operele pentru pian ale compozitorului Franz Schubert.

Repertoriul Danei Ciocârlie este unul vast, de la Bach și până la compozitorii contemporani. Unii dintre ei i-au dedicat lucrări, precum Edith Canat de Chizy, Karol Beffa, Frédéric Verrières, Jacques Lenot, Helena Winkelman, Laurent Mettraux și Dan Dediu. Experiența și talentul său au fost recompensate cu numeroase premii la concursuri internaționale de prestigiu: premiul II la concursul Robert Schumann din Zwickau (orașul natal al compozitorului); Premiul Special Sandor Vegh la Concursul Geza Anda din Zurich; Premiul Internațional Pro Musicis, Premiul Young Concert Artist European Auditions la Leipzig.

Dana Ciocârlie este profesor la Conservatorul Național de Muzică din Lyon și la Ecole Normale de Musique "Alfred Cortot" din Paris. Începând din 2010, Dana Ciocârlie și-a propus să înregistreze și să prezinte în concert integrala pentru pian a compozitorului Schumann.

Poesia, terra di vissuto e di umanità. Întâlnire cu poeta Ana Blandiana la Ateneo Veneto din Veneţia

În data de 31 martie, la orele 17.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Asociaţia «La Settima Stanza», vă invită la Ateneo Veneto (Campo San Fantin 1897, 30124 Venezia), Sala Tommaseo, la întâlnirea cu poeta Ana Blandiana şi cu traducătorul Mauro Barindi, urmată de o lectură de poezie realizată de Maria Grazia Sterlocchi şi Laura Guadagnin, membre ale asociaţiei «La Settima Stanza».

Publicul italian este familiarizat cu opera Anei Blandiana, datorită traducerilor publicate în peninsulă până în prezent: Un tempo gli alberi avevano occhi, poezie (Donzelli 2004), Progetti per il passato, proză fantastică (Anfora 2008), Il mondo sillaba per sillaba, proză de călătorie (Saecula Edzioni 2012) şi La mia patria A4, (Aracne 2015). Pentru opera şi activitatea sa poeta a fost distinsă în Italia cu premiile Acerbi şi Camaiore, în 2005 şi cu premiul Città dell'Aquila, în 2007. Ultimul volum, intitulat în traducere: La mia Patria A4 (Aracne 2015) a fost tradus de Mauro Barindi şi este însoţit de o prefaţă semnată de Dan Octavian Cepraga.

În paginile revistei «Orizonturi culturale italo-române» poeta le vorbeşte cititorilor despre titlul volumului recent publicat în România şi Italia, Patria mea A4: patria ei "este foaia de hârtie (în formatul său standard, A4), pe care o are în faţă atunci când scrie. Aceasta este patria poetei, o patrie făurită din hârtie, simplă dar universală, poate banală în materialitatea ei candidă, dar nespus de spirituală prin ceea ce poate conţine. Este patria pe care Ana Blandiana o defineşte în titlul poeziei care încheie volumul, Patria neliniştii: nu este un spaţiu asemănător cu un turn de fildeş în care ea se izolează, ci un spaţiu în care cercetează şi aprofundează neliniştile, angoasele, urâciunea, dar şi ceea ce este frumos în lumea de afară, la câţiva metri de ea, dincolo de marginea biroului (...). Această nouă plachetă, aşa cum a declarat Ana Blandiana însăşi, aduce şi o schimbare de stil; în aceste poezii poeta are o abordare diferită (şi se întreabă, curioasă, care va fi reacţia publicului şi a presei): "este o Ana Blandiana care se măsoară cu realitatea mai îndeaproape, raportând-o la cele două puncte cheie ale volumului: pe de o parte divinitatea (...), pe de altă parte natura în diferitele sale forme (...). Divinul şi naturalul se împletesc cu metafizicul şi simbolicul în doze de eleganţă poetică, bine calibrate şi ponderate, dând naştere, într-un limbaj actual, simplu şi direct, unor compoziţii de pură strălucire, încărcate de semnificaţii şi de expresivitate fermecătoare."

Cu ocazia Sărbătorii Mărţişorului, sâmbătă, 27 februarie 2016, ora 18:00, în Spazio delle Culture din cadrul MUDEC - Museo delle Culture din Milano, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti, MUDEC, în colaborare cu Forum della Città Mondo şi Associazione Città Mondo, în parteneriat cu Centrul Cultural Italo-Român din Milano şi Consulatul General al României din Milano, organizează expoziţia etnografică românească "Feminitate şi Împodobire".

«Pentru români prima zi a lunii martie reprezintă sărbătoarea Mărţisorului. Mărţişorul, un simbol al primăverii, este realizat din fire albe şi roşii, din bumbac sau mătase, împletite într-un şnur şi care se leagă în formă de opt. La acest şnur se agaţă un mic pandantiv/talisman, care poate lua diferite forme simbolice (în diferite epoci: monede de aur sau argint, fire de iarbă, muguri sau flori; astăzi: animale, inimi, etc.). Credinţele populare spun că cel care poartă "Mărţişorul" va fi norocos şi sănătos pe tot parcursul anului. Astăzi obiceiul este de a oferi acest pandantiv mic cu şnurul alb şi roşu tuturor femeilor, de la nepoate la bunici, ca o dorinţă de noroc, dragoste şi început frumos de primăvara».

Expoziţia prezintă o selecţie a celor mai frumoase şi reprezentative obiecte de patrimoniu din colecţiile Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti şi aduce în prim plan femeia, punând în evidenţă faptul că, preocupată fiind întotdeauna de frumos, ea a acordat o atenţie deosebită vestimentaţiei, pieptănăturii, podoabelor, gătelii în general. Creativitatea şi grija cu care femeia îşi împodobea casa şi pe ea însăşi, reies din frumuseţea şi originalitatea pieselor care vor fi expuse: costume populare femeieşti din cele mai reprezentative zone etnografice ale ţării, costume femeieşti ale minorităţilor, învelitori de cap, pălării, marame, chindee, cepse, năframe, pomeselnice, câteva piese destinate amenajării interiorului casei, ţesături, mobilier pictat şi podoabe. Ornamentica bogată, armonia cromatică a ansamblurilor vestimentare, compuse în manieră autentică, sunt completate de marea varietate a pieptănăturilor, gătelilor capului şi podoabelor specifice fiecărei zone.

Realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român, expoziţia va fi deschisă în Spazio delle Culture din cadrul MUDEC, în perioada 28 februarie - 13 martie 2016 cu următorul orar: luni 14:30 - 19:30; marți, miercuri, vineri și duminică 10:30 - 19:30; joi și sâmbătă 10:30 - 22:30.

Omagiu Constantin Brâncuşi

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va organiza, pe data de 19 februarie o serie de evenimente ocazionate de împlinirea a 140 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși: proiecția documentarului “Starea de graţie” de Florian Heredea în Noua Galerie a IRCCU Veneţia.

Vineri, 19 februarie 2016, începând cu orele 18.30, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură intitulată Starea de graţie de Florian Heredea, curator

Anunţ de presă

Sâmbătă, 30 ianuarie 2016, ora 16.00, la Galeria Telecom Future, din Veneția (Campo San Salvador, 4826), Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din București deschid expoziția "Feminitate şi împodobire", expoziţie de piese de port popular din colecția muzeului.

La vernisaj va avea loc şi un concert de muzică românească tradițională susținut de ‪#‎GeluVoicu‬ & Band.

Expozitia va fi deschisă între 30 ianuarie si 21 februarie 2016, de marți până duminică, între orele 10.00 -18,00, iar intrarea va fi liberă.

Expoziția este inclusă în programul oficial al Carnavalului de la ‪#‎Veneția ‬2016.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” aniversează anul acesta ‪#‎80deani‬ de existenţă (1936 - 2016)!