pictura

În perioada 3 – 23 martie 2015, ELITE ART GALLERY prezintă expoziția de pictură Cornelia Victoria Dedu - Equinox. Vernisajul va avea loc marți, 3 martie, între 17:30 și 19:00 și va fi prezentat de criticul de artă Ana Amelia Dincă. Pictura artistei explorează natura în variate întruchipări – de la peisaj și scene citadine la flori în natură statică – cu efervescența permisă de darul nativ al culorii. Cornelia Victoria Dedu pictează ghidată de o forță interioară care îndeamnă la exploatarea cu măiestrie a calităților plastice ale culorilor abundente și a tușelor dinamice, hotărâte dar totodată pline de grație.

”Cornelia Victoria Dedu este una dintre cele mai active prezenţe expoziţionale ale fenomenului artistic actual. Interesată de subiectul plastic, de posibilităţile lui expresive grefate pe suportul unei scheme compoziţionale bine studiate, din care nu lipseşte desenul lizibil sub pasta solidă sau aşezată plat, aceasta nu cedează în faţa ştiinţei de a picta pentru a-şi facilita finalizarea lucrării. Cu o ucenicie solidă la clasa profesorilor Alexandru Cumpăna, Corneliu Baba, Ion Marşic, Vasile Grigore, şi cu bune referinţe critice, aceasta s-a impus de-a lungul anilor ca o artistă pentru care sunt esenţiale atât practica de atelier, cât şi pictura în faţa motivului.” Ana Amelia Dincă.

”Iubitoare a călătoriilor şi a locurilor pitoreşti, Cornelia Victoria Dedu alege să redea colţuri uitate de lume, cu energii pozitive, posesoare ale unui romantism recurent în creaţia sa, care să corespundă liniştii sufleteşti ori să se raporteze la aspecte de un nostalgic arhaism, redefinind cu mijloacele picturii lumea rustică a satului, de unde îşi extrage substanţa spirituală, aflată în empatie cu sine.” Ana Amelia Dincă

Cornelia Victoria Dedu s-a născut la 11 septembrie 1942, în București. A absolvit Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu” - secția pictură, profesori: Alexandru Cumpăta, Călin Alupi, Corneliu Baba, Ion Marsic,Grigore Vasile. Din anul 1967 și până în prezent participă la expoziții de grup și personale organizate în țară și în străinătate. Are lucrări în colecții de stat și particulare în Franța, Germania, Austria, Elveția, Polonia, SUA, Canada, Belgia, Turcia, Spania, Italia, Cehia, Slovacia, Japonia, Bulgaria.

Au scris despre artistă: Petru Comarnescu, Tudor Octavian, C. R. Constantinescu, Corneliu Antim, Mircea Deac, Andrei Pintilie, Augustin Macarie, Ruxandra Ionescu, Radu Rupea, Cristina Atanasiu, Gheoghe Cosma, Vali Joszef, Ion Tătaru, Mircea Herivan, Constantin Vișan, Paul Dudea, Cristina Angelescu, Laura Albani, Dragoș Ciobanu, Cornel Tatai - Baltă, Corneliu Ostahie, Vida Gheorghe, Roxana Păsculescu, Amelia Dincă, Luiza Barcan.

Expoziții personale: 1970 - Sala Kalinderu, București; 1971 - Teatrul Mic, București; 1977 - Spitalul Cămin Berceni; 1978 - Teatrul de Comedie, București; 1980 - Sala Eforie, București; 1982 - Hotel Perla, Mamaia; 1983 - Sala Căminul Artei, etaj, București; 1985 - Hotel Sinaia; 1985 - Galeriile de Artă, Buzău; 1986 - Galeria Galateea, București; 1987 - Galeriile de Artă, Brăila; 1990 - Galeria Simeza, București; 1994 - Galeria Căminul Artei, București; 1998 - Galeria Hanul cu Tei, București; 2000 - Casa de Cultură M.A.I., București; 2002 - Galeria 131, București; 2002 - Galeria Orizont, București; 2003 - Galeria Orizont, București; 2004 - Galeria Simeza, București; 2005 - Hotel President, Mangalia; 2005 - Galeria Galateca, București; 2006 - Galeria Orizont M, București; 2006 - Galeria Artelor, București; Palatul Cercului Militar Național, 2006; 2007 - Palatul CEC – București; 2007 - Galeria Simeza, Bucuresti; 2007 - Galeriile de Artă, Buzău; 2007 - Galeria Galateca, București; 2008 - Galeria de Artă, Ploiești; 2009 - Galeria Galateca, București; 2009 - 2010 Galeria de Artă Hotel Silva, Busteni; 2010 - Galeria Galateca, București; 2011 - Galeria Ana, București; 2011 - Galeria Frezia, Dej; 2011 - Galeria “U” Art Gallery, București; 2012 - Galeria Metopa, Pitești; 2012 - Muzeul Satului Golești; 2013 - Galeria Artex Râmnicu-Vâlcea; 2014 - Muzeul de Artă Casa Simian Râmnicu-Vâlcea; 2014 - Galeria Irecson București.

Articole în publicațiile: România Liberă, România Culturală, Libertatea, Contemporanul, Cronica Română, Top Business, Ora, Gazeta Învățământului, Săptămâna, Viața Studențească, Scânteia Tineretului, Informația, Munca, Dimineața, Femeia, Arta, Națiunea, Harghita, Albumul de Artă Contemporană – Vasile Florea, Scrieri despre artă - Cornel Tatai – Baltă.

Tabere, simpozioane, documentare: 1971 - 1972 - Iugoslavia, tabără/expoziție; 1974 – Galați, 1982 - Lăzarea, tabără/expoziție; 1983 - URSS, Moscova, Leningrad, Vilnius, Talin; 1985 - Calica, tabără; 1986 - Vâlcea/Gorj – documentare; 1987 - Tescani/Bacău - tabără, documentare; 1988 - URSS – documentare; 1991 - Gherla/Cluj - tabără, expoziție, 1999 - Grecia, Italia – documentare; 2000 - Italia - documentare
2000 - Lespezi/Târgoviște – tabără; 2001 – Franța, Spania – documentare; 2002 - Suedia/Stockholm - expoziție “An cultural român in Suedia”; 2003, 2004, 2005 - Tabăra internațională, Blaj; 2005, 2006 – Tabăra de creație, Bechet; 2006 - Tabăra internațională Oriahovo, Bulgaria; 2007 - Dunărea și Dobrogea creștină, Sf. M.Dervent; 2008 - Tabăra internațională de artă “Vintilă Făcăianu”; 2008 – Tabăra Internațională de pictură “Voinea” 2009 – Balcic; Fundația ”Dr. Nour pentru Artă și Patrimoniu”; 2010 - Gernik, Tabăra “Bucuria Tinereții”; Fundația “Ars Banatica” Prof. Dr. Trăilă Tiberiu Nicola; 2011 - Balcic - Bulgaria Truic’art; 2012 - Sozopolis – Bulgaria; 2013 - Balcic – Bulgaria; 2013 - Boholt – România; 2014 - Sardinia – Italia, Franta, Germania, Austria, Elveția, Polonia, SUA, Canada, Belgia, Turcia, Spania, Italia, Cehia, Slovacia, Japonia, Bulgaria; Truic’art - 2014 - Zakynthos , Grecia; Kusadasi , Turcia; Amsterdam , Olanda – documentare.

Expoziția va fi deschisă publicului în intervalul 3 – 23 martie 2015, în fiecare zi de luni până vineri în intervalul orar 11:00 – 19:00, iar sâmbăta în intervalul 11:00 – 17:00, la ELITE ART GALLERY din strada Academiei, nr.15, Sector 1, București.

Vernisaj: joi, 20 noiembrie 2014, ora 18.30
Durata:  21 noiembrie 2014 -  29 martie 2015
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, parterul Galeriei Naţionale (Calea Victoriei 49-53)
Program de vizitare: miercuri - duminică, 10.00 - 18.00
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif: întreg: 10 lei /pensionari: 5 lei/ elevi şi studenţi: 2,5 lei/preşcolarii au acces gratuit

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 20 noiembrie 2014, de la orele 18.30 la vernisajul expoziţiei ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI - XIX, deschisă la parterul Galeriei Naţionale (Calea Victoriei 49 – 53). Curatorul expoziţiei este Cosmin Ungureanu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR.

Accesul la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze prin e-mail la comunicare@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19.

Expoziţia ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX cuprinde o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române - Cabinetul de Stampe. Cu acest prilej sunt prezentate opere de artă puţin sau deloc cunoscute - multe în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate.

Expoziţia ilustrează o temă recurentă în arta europeană, abordată într-o manieră diversă de pictori italieni, neerlandezi, francezi şi germani. Printre lucrările vedetă se numără tablouri pictate de Giovan Francesco Maineri (Alegorie I şi Alegorie II), Abraham van der Schoor (Concertul) sau Marco Liberi (Diana şi Endymion), versiuni de atelier sau copii după Jan Gossaert (Tarquiniu şi Lucreţia), Jacopo Palma cel Bătrân (Venus şi Amor) sau Bartolomeo Schedoni (Caritatea), dar şi lucrări de grafică precum cele realizate de Marcantonio Raimondi (Judecata lui Paris), Hendrik Goltzius (Venus şi Amor cu un faun), Aegidius Sadeler (Portretul lui Bartholomeus Spranger şi al soţiei sale Christina Müller) sau Albrecht Dürer (Hercule la răscruce).

Expoziţia ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX este structurată în patru secţiuni, sub forma unui periplu cu tema iubirii. Prima secţiune, Mitologia iubirii, ilustrează diferite reprezentări ale zeiţei Venus, individualizată sau inserată în varii compoziţii narative, de la intrigi amoroase la ipostaza maternităţii. O portretizare iconică a zeiţei Venus în arta europeană, începând din Renaştere până în secolul al XIX-lea, este alături de fiul său, Amor.

Cea de-a doua secţiune, Amorul în lumea literelor, analizează modalitatea în care este tratată tema iubirii în literatura antică, renascentistă şi post-renascentistă. Pasiuni, drame, tragedii, personaje şi iubiri celebre devin subiect de inspiraţie pentru artiştii secolelor XVI-XIX. Continuând secţiunea precedentă, Iubirea (de)sacralizată tematizează sacralitatea iubirii în cultura europeană, dintr-o perspectivă preponderent creştină, prin reprezentări ale deturnării iubirii dinspre profan către sacru (Maria Magdalena penitentă, Caritatea, Fecioara cu pruncul). Ultima secţiune a expoziţiei, Alegorii şi simboluri cuprinde imagini aluzive sau încifrate, complementare temei iubirii.

Expoziţia ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX este însoţită pe tot parcursul ei de o serie de evenimente conexe precum: programe educative şi ateliere pentru familii şi adolescenţi, vizite ghidate şi conferinţe. Participarea la aceste evenimente se va face pe baza unei rezervări prealabile la adresa de e-mail programari@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19.

CALENDAR:

Vizite ghidate susţinute de Cosmin Ungureanu, curatorul expoziţiei:
• în fiecare miercuri din a doua şi a patra săptămână a lunilor decembrie - martie, orele 16:00

Conferinţe tematice lunare*:
• Tema iubirii în pictura matrimonială italiană din secolul al XV-lea, conferinţă susţinută de Ioana Măgureanu
Sâmbătă, 17 ianuarie, orele 11:00

• Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII, conferinţă susţinută de Patricia Bădulescu
Sâmbătă, 7 februarie, orele 11:00
• Venus tolănită. De la Giorgione la Manet, conferinţă susţinută de Cosmin Ungureanu
Sâmbătă, 21 februarie, orele 11:00

• Muzică şi erotism în pictura olandeză a secolului al XVII-lea, conferinţă susţinută de Cosmin Ungureanu
Sâmbătă, 21 martie, orele 11:00

Vernisaj: marţi, 25 noiembrie 2014, orele 18.00
Durata:  26 noiembrie 2014 - 11 martie 2015
Locul: Muzeul Colecţiilor de Artă, corp C (Calea Victoriei nr. 111)
Program de vizitare: sâmbătă - miercuri, 10.00 - 18.00
Tarif: 10 lei 
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită marţi, 25 noiembrie 2014, de la orele 18.00 la vernisajul expoziţieiCORNELIU BABA. Desemnurile unui pictor, deschisă în perioada 25 noiembrie 2014 -  11 martie 2015 la Muzeul Colecţiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111).

Accesul la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze prin e-mail la comunicare@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19.

Expoziţia CORNELIU BABA. Desemnurile unui pictor cuprinde o sută treizeci de lucrări de grafică din colecţia soţiei artistului, Constanţa Baba, realizate în diferite tehnici (creion, tuş, beitz, acuarelă, tempera şi pastel). Expuse în premieră, lucrările sunt reprezentative pentru creaţia unuia dintre cei mai importanţi pictori români moderni. „Astă seară am făcut două desemnuri după model. Mai multe, multe de tot trebuiesc, mâna să nu se odihnească niciodată.” (Corneliu Baba)

Expoziţia este structurată în jurul unor teme recurente în arta lui Corneliu Baba, dintre care se remarcă seriile de portrete ale unor personalităţi de seamă din cultura românească (Mihail Sadoveanu, 1951 şi Tudor Arghezi, 1960), ale soţiei sale (Soţia artistului, 1957) şi autoportretele artistului (Autoportret, 1984). Complexitatea psihologică a personajelor, care transpare dincolo de marginile desenului, este o dovadă a faptului că autorul a fost un subtil cunoscător al sufletului uman, un maestru al genului. Maniera de realizare a portretelor este asemănătoare tablourilor lui Rembrandt, prin folosirea frecventă a clarobscurului şi a compoziţiilor somptuoase (Pieta, 1983 şi Pieta-studiu pentru Golgota, 1982).

Corneliu Baba a desenat şi peisaje care evocă spaţii culturale cu rezonanţă, dar şi compoziţii dramatice (ciclurile Spaima şi Regele nebun). Ilustrând teme obsesive, lucrările au puternice accente expresioniste şi pot fi considerate o meditaţie metaforică asupra condiţiei umane. Variata creaţie a lui Corneliu Baba include şi o serie de nuduri (Nud, 1977), compoziţii cu arlechini (Familie de arlechini, 1970) şi ilustraţie de carte („O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu), atestând preocuparea continuă a artistului pentru înnoirea modalităţilor de expresie a desenului.

Corneliu Baba (1906 – 1997) a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi ale Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, avându-l drept profesor pe Nicolae Tonitza. Ulterior, a îmbrăţişat o bogată cariera academică la catedra de pictură din cadrul Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde a format multe generaţii de artişti.

Această expoziţie de grafică vine în completarea Colecţiei C. Baba, inclusă în expunerea permanentă a Muzeului Colecţiilor de Artă, care cuprinde lucrări de pictură, dar şi obiecte personale ale artistului.

În perioada 12 – 23.06.2014 în satul Boholț, comuna Beclean, jud.Brașov s-a desfãșurat ediția a III-a a Taberei de creatie plasticã ”PRO BOHOLȚ” la care au luat parte șapte artiști plastici din Galați, București, Târgoviște și Iași. Organizatorul manifestării – ing. Vasile Joanta, originar din Boholț a gândit o formulă culturală de revitalizare a acestui spațiu depopulat și în mare măsură îmbătrânit.

În luna iunie a acestui an, invitații lui Vasile Joanta au fost pictorii Mihai Coțovanu, Corneliu Drăgan Târgoviște, Gheorghe Miron, Ioan Oratie, Raul Popa, Teodor Vișan și sculptorul Liviu-Adrian Sandu, toţi artişti care s-au raportat la realităţile spaţiului boholţean.

În forme diferite cei şapte artişti s-au dovedit a fi prin lucrările lor, ataşaţi valorilor reale mai întâi surprinse, apoi analizate şi în final regândite în funcţie de opţiunile personale ale stilului personal. 

Dr. Roxana Păsculescu, critic de artă

Comunicat de presă

Expoziţie de pictură europeană cu scene şi personaje religioase, din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, expuse la Muzeul Naţional Cotroceni

26 iunie 2014

Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 26 iunie 2014, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal”. Expoziţia face parte din cadrul proiectului „Axele culturale Brukenthal - Axa Sud-Est”, iniţiat de Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, proiect în cadrul căruia Muzeul Naţional Cotroceni este partener.

Expoziţia cuprinde un număr de 33 de lucrări de pictură europeană din patrimoniul Pinacotecii Muzeului Naţional Brukenthal, între care se numără opere ale unor renumiţi maeştri ai şcolii de pictură italiană, flamandă şi olandeză, precum şi ai şcolii de pictură germană şi austriacă.
Printre autorii lucrărilor amintim pe Henrik Terbrugghen (1588 - 1629) - pictor olandez reprezentant al Şcolii din Utrecht, unul dintre primii discipoli ai lui Caravaggio; Pietro Della Vechia (1603 - 1678) - artist veneţian influenţat puternic de caravagism, în perioada în care a lucrat la Roma, Francesco Fracanzano (1612 - 1656) - pictor din Neapole, Alessandro Salucci (1590 - 1655/60) - activ în Florenţa şi Roma, Sébastien Bourdon (1616 - 1671) - pictor şi gravor francez, Michael Rottmayr von Rosenbrunn (1654/1660 - 1730) - unul dintre cei mai renumiţi pictori ai Barocului austriac, Enrico Il Fiammingo (1607 - 1685) - pictor de origine flamandă, stabilit în Italia, elev al lui Ribera la Neapole, ulterior discipol al lui Guido Reni.

Pictura religioasă era una din temele preferate ale pictorilor, comanditarilor şi colecţionarilor de artă, tablourile din expoziţie reflectând subiecte din Vechiul şi Noul Testament, în diversitatea abordărilor lor stilistice.
Pinacoteca Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu are la bază testamentul redactat de Baronul Samuel von Brukenthal la 3 ianuarie 1802, întocmit astfel încât a permis păstrarea aproape intactă a aşezământului muzeal de-a lungul celor 197 de ani de la deschiderea sa oficială, care a avut loc la 25 februarie 1817.

Între autorii celor aproape 1200 de tablouri ale Pinacotecii Brukenthal se regăsesc numele unor mari maeştri ai picturii europene: Jan van Eyck, Hans Memling, Antonello da Messina, Tiziano Vecellio da Cadore, Lorenzo Lotto, Lucas Cranach, Pietro della Vechia, Pieter Breughel II, David Teniers II, Philip Wouwerman, Hans von Aachen, Jacob Jordanes, Paul Rubens, Sebastiano Ricci etc. Analizarea şi încadrarea stilistică a lucrărilor din Pinacoteca Brukenthal evidenţiază raportul preponderent al operelor în stil baroc, faţă de cele renascentiste.

Expoziţia „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal” este una de inedită, lucrările din galeria europeană a Muzeului Naţional Brukenthal fiind expuse pentru prima dată pe simeza unui muzeu bucureştean, dând posibilitatea publicului vizitator să admire opere din secolele XVI – XVII, cu o valoare patrimonială de excepţie.

Expoziţia este deschisă în perioada 27 iunie - 30 august 2014, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.

Vernisajul expoziţiei va fi urmat de la orele 19.00 de un concert Lirismul în culori, susţinut de soprana Irina Iordăchescu şi invitaţii săi: mezzosoprana Cristina Iordachescu-Iordache,  Adelina Arghira (soprană), Adela Baranci (soprană), Odin Ciociea (bariton), Cecilia Ganovici (soprană), Alda Macri (soprană), Evelin Marinaş (soprană), Alexandra Moroiu (soprană), Gjergji Mani (tenor), Ionela Necula (mezzosoprană), Voica Potingă (mezzosoprană), Alexandrina Vizitiu (mezzosoprană)Adrian Rădulescu (bariton), Tudor Rotari (tenor), Mario Vasiliu (tenor).
La pian : prof. dr. Verona Maier.

Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", TVCity, Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Agenţia de Presă „Rador”, Şapte Seri, ArtOut, Căminul, Business Woman,  Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.ro, Modernism.ro., SensoTV.

Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, găzduieşte joi, 22 mai, orele 18.00, vernisajul pictorului Mihai Macri, prezentat de criticul de artă Pavel Şuşară.

Absolvent al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", clasa Paul Miracovici si Stefan Popescu, promoţia 1966, Mihai Macri începe să participe la expoziţii din anul 1965 şi devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici în 1968.

De peste 45 de ani, tablourile sau picturile pe lemn şi sticlă, au fost reunite în numeroase expoziţii din ţară şi străinătate: Paris, Varşovia, Praga, Sofia, etc.. La acestea se adaugă lucrările de artă monumentală: fresca de la Palatul Poştelor din Alba Iulia, fresca de la Facultatea de Drept, pictura pe sticlă de la Centrul Cultural Francez de la Timişoara şi multe altele.

„Nefiindu-i proprie exprimarea brutală, agresivă, Mihai Macri preferă un limbaj subtilizat şi îndelung decantat. Purtătoare de mesaj liric şi metaforic, plastica sa include acea notă de mister ce ne obligă în mod necesar mereu la reevaluări.(…) Mihai Macri este un pictor al imponderabilului, al vântului, al acestui spaţiu specific levitaţiunii” – Andrei Paleolog – „Contemporanul”, 1970.

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 9 aprilie 2014, ora 18.00, la vernisajul expoziției Constantin Pacea – o retrospectivă, care va avea loc la Sala Tancred Bănățeanu.

Născut în 1957 la București, se inițiază în pictură în atelierul tatălui său, pictorul Ion Pacea. Urmează cursurile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. În 1981, organizează la București o amplă expoziție personală. În 1983, pleacă în Germania, invitat de Galeria Raphael din Frankfurt și locuiește la Düsseldorf, Köln și Aachen, unde face o serie de expoziții.

În aceasta perioadă, obține o bursă de studii în Suedia. În 1985, se instalează la Paris. În 1986, Galeria 44 din Kaarts-Düsseldorf îi organizează o importantă expoziție personală și, în anul următor, îl prezintă la International Art Fair din Chicago.

În 1987, organizează la Galeria Jeannine Lorcet din Paris, expoziția Energie Contemplativă. În 1992, descoperă Altea, un vechi sat de pescari pe coasta Mediteranei spaniole, unde se retrage să lucreze în fiecare an. Printre altele, Fundația E. Schottler din Altea îi organizează, în 1998 și 2006, două expoziții personale, iar în 2008, Galeria Nordenhake din Stockholm îl prezintă în expoziția de grup Agents, cu lucrarea Diptich Yellow Brown Ocre. Împreună cu alți doi artiști, în 2012, organizează expoziția Jardins Intérieurs la Galeria Maket din Paris.
Constantin Pacea trăiește și lucrează la Paris, București și Altea.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 11 mai 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, ArtClue.net, artline.ro, artout.ro, artactmagazine.ro, decosieco.ro, daciccool.ro, .inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, cooperativaurbana.ro, cooperativatraditionala.ro, gratuitor.ro, comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, meidaiq.ro.

Comunicat de presă

    Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România organizează joi, 24 aprilie 2014, orele 18.00, vernisajul expoziţiei eveniment ”Portretul în pictura românească din colecţii particulare”.
    Expoziţia cuprinde lucrări din 50 de colecţii de artă particulare, semnate de artişti plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX-XXI.
    În expoziţie publicul va putea admira 200 de lucrări, semnate de nume celebre ale picturii clasice şi contemporane româneşti: Ion Negulici, Mişu Popp, Dan Mihail, Theodor Aman, G. D. Mirea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Iosif Iser, Eustaţiu Stoenescu, Sever Burada, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Camil Ressu, Ipolit Strâmbu, Theodorescu-Sion, Raul Egon Lebel, Samuel Mützner, G. Lowendal, Alexandru Ciucurencu, Henri Catargi, Gheorghe Vânătoru, Aurel Băeşu, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa, Marcel Iancu, Ion Sălişteanu, Vasile Grigore, Dragoş Morărescu, Vasile Parizescu, Vasile Pop Negreşteanu, Constantin Piliuţă, Horea Paştina, şi alţi artişti contemporani.
    Portretul este o temă care a suscitat interesul pictorilor români, încă de la începutul secolului al XIX-lea, când îşi face simţită prezenţa tradiţia occidentală şi pe meleagurile româneşti. În pictură această tradiţie este confirmată prin numărul mare de portrete realizate de „primitivii picturii româneşti“, în special portrete ale celor din înalta societate.
Portretul este reprezentarea unei persoane conform trăsăturilor sale reale, însă intră în joc şi sensibilitatea artistului, care interpretează trăsăturile modelului după gusturile sale, în funcţie de curentul artistic pe care-l urmează sau conform caracteristicilor artei timpului în care realizează opera. În expoziţie se regăsesc şi numeroase autoportrete ale pictorilor, precum şi ale unor colecţionari.
    Prezenta expoziţie este continuarea fructuoasei colaborări, pe care Muzeul Naţional Cotroceni o are cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii societăţii, oferind spre expunere opere de o mare valoare patrimonială, dând astfel posibilitatea vizitatorilor să cunoască creaţia unor adevărate genii ale picturii româneşti şi universale, altfel, inaccesibilă marelui public.
    Expozitia poate fi vizitată în perioada 24 aprilie – 20 mai 2014, de marţi pană duminică, între orele 9.30 - 17.30.
Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio France International România, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti Fm, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Modernism.ro, Căminul, Şapte Seri, SensoTV, ArtOut, TVCity, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.

Cea mai amplă expoziţie de pictură de până acum, desfăşurată simultan în toate spaţiile expoziţionale de la Sala MICĂ, Sala MEDIA şi noua Sală STUDIO (fosta Operetă), se deschide joi, 26 septembrie 2013, ora 18.00, sub titlul

„EMIL CIOCOIU LA TNB – RETROSPECTIVĂ DE PICTURĂ"

Ce eveniment putea fi mai potrivit să inaugureze, în noua stagiune 2013-2014, generoasele spaţii expoziţionale şi foaiere ale Teatrului Naţional «I.L.Caragiale», aflat în plină metamorfoză şi devenire, decât RETROSPECTIVA DE PICTURĂ a unui cunoscut artist român şi european al penelului, EMIL CIOCOIU ?

Născut în România în 1948, Emil Ciocoiu este unul dintre cei mai importanţi pictori români ai momentului. Stabilit de mult timp în Germania, el şi-a construit o carieră de excepţie, cu prezenţe pe simeze memorabile ale lumii şi în colecţii renumite.* Expoziţia de la Teatrul Naţional este prima retrospectivă a artistului, ocazionată de împlinirea a 65 de ani, şi va aduce la Bucureşti peste 100 de lucrări de mare valoare realizate de Emil Ciocoiu, reprezentative pentru creaţia sa şi pentru ideile pe care le promovează. Curatorul expoziţiei este Marius Tiţa, autorul singurei monografii în limba română a pictorului Emil Ciocoiu.

Acest eveniment, care face parte din programul TNB Parateatral-Arte vizuale, deschide şirul unor viitoare alte expoziţii menite să aducă pe simezele de «acasă» şi alţi artişti români afirmaţi dincolo de frontiere, într-un demers firesc de integrare a acestora în patrimoniul culturii naţionale. În cadrul aceluiaşi program, lucrări reprezentative ale unor reputaţi artişti plastici ca Ion Sălişteanu, Vladimir Şetran, Ion Stendl, Viorel şi Alexandru Mărginean, Olga Morărescu-Mărginean, Horia Flămând, aflate în custodia Teatrului Naţional, au fost deja expuse în foaierele noilor săli recent inaugurate. Acestor vecinătăţi onorante vine să li se alăture acum Emil Ciocoiu.

Vernisajul va avea loc joi, 26 septembrie, la ora 18.00, în foaierul Sălii MICI (intrarea prin spatele clădirii TNB). Expoziţia va fi deschisă până în 25 noiembrie 2013.

Despre Emil CIOCOIU

Absolvent, în 1974, al Academiei de Artă "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (clasa prof. Gheorghe Şaru), Emil Ciocoiu câştigă prestigioasa bursă Aman şi se impune ca unul dintre cei mai promiţători tineri artişti. În 1980 se stabileşte în Germania, la Aachen. Emil Ciocoiu şi-a construit o carieră de înalt prestigiu, cu numeroase expoziţii personale şi participări la expoziţii de grup şi evenimente artistice din întreaga lume. Lucrarea sa “Sharon Quartett” face obiectul donaţiei pe care marele colecţionar de artă Peter Ludwig a făcut-o pentru muzeul de artă contemporană din capitala Chinei, Beijing.

În 2002, Emil Ciocoiu deschide o expoziţie chiar la sediul NATO de la Bruxelles, iar în 2006 la Palatul Berlaymont al Parlamentului european din Bruxelles, alăturându-şi arta şi prestigiul personal efortului naţional de a adera la organizaţia nord-atlantică şi, respectiv la Uniunea Europeană.

În 1996 a revenit pe simezele din România, pentru prima dată de la plecarea sa din ţară, cu o amplă expoziţie personală la Muzeul Naţional de Artă al României. În 2008 realizează trei expoziţii personale în România, la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova, urmate de altele la Galeria Galateca (2010 şi 2011) şi la Palatul Parlamentului (2012).

Mai multe informaţii pe: www.ciocoiu.com

Joi seara, în prezenţa a peste 200 de invitaţi, a avut loc vernisajul RETROSPECTIVEI DE PICTURĂ EMIL CIOCOIU (curator Marius Tiţa).

Născut în România în 1948, EMIL CIOCOIU este unul dintre cei mai importanţi pictori români ai momentului. Stabilit de mult timp în Germania, el şi-a edificat o carieră de excepţie, cu prezenţe internaţionale în expoziţii de referinţă şi în colecţii renumite. Expoziţia de la Teatrul Naţional este prima sa mare retrospectivă, reunind 196 de picturi, de mari şi foarte mari dimensiuni, care alcătuiesc o trecere în revistă a ciclurilor esenţiale ale creaţiei sale şi a temelor de reflecţie pe care ni le-a propus de-a lungul timpului. (www.ciocoiu.eu)

Prezent la vernisaj, AUGUSTO MEDICI, directorul editorial al cunoscutei reviste italiene de istoria artei ContemporArt, venit special la Bucureşti pentru acest eveniment, a fost profund impresionat de spectaculoasa clădire a teatrului şi a apreciat expoziţia lui Emil Ciocoiu drept « copleşitoare ». Iată ce ne-a declarat în seara vernisajului: «Mărturisesc că am subestimat România: nu cred că în Italia, un eveniment de asemenea anvergură ar avea în prezent şanse de reuşită… Ceea ce aţi realizat la Teatrul Naţional merită felicitări şi este absolut remarcabil». În următoarea ediţie a revistei va fi publicat un amplu reportaj despre proiectul de reabilitare a Teatrului Naţional.

Retrospectiva de pictură Emil Ciocoiu de la Teatrul Naţional se remarcă nu doar prin amploarea ei, ci şi prin ineditul amplasării în spaţiu a tablourilor expuse. Acestea pot fi vizionate pe simezele foaierelor tuturor sălilor nou inaugurate ale teatrului, foaiere care au fost concepute pentru a fi, totodată, şi săli de expoziţie: foaierele Sălii Mici, cele conexe Sălii Media, precum şi foaierul Sălii Studio (fosta Operetă), revenită în circuitul Teatrului Naţional şi refăcută în întregime.

Expoziţia rămâne deschisă până în 25 noiembrie 2013 şi poate fi vizitată de marţi până duminică între orele 12.00 şi 18.30, oră după care ea devine accesibilă spectatorilor care vin la reprezentaţiile teatrului.

Iată aşadar că programul de diversificare a proiectelor interdisciplinare ale Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”, lansat acum doi ani sub titlul TNB PARATEATRAL, capătă contur odată cu inaugurarea generoaselor spaţii expoziţionale şi foaiere ale instituţiei aflată în plină metamorfoză, devenind, o “marcă” de identificare a viitorului complex cultural naţional.

În acelaşi context, din iniţiativa Prof.Dr.Arh. Romeo Belea, autorul monumentalului proiect de refacere arhitecturală a Teatrului Naţional din Bucureşti, reputaţi artişti plastici români au oferit teatrului în custodie lucrări destinate să înnobileze ambianţa noilor spaţii date în folosinţă.

În foaierul roşu al noii Săli PICTURA (care se inaugurează în aceste zile) se află expuse lucrări ale pictorilor Viorel Mărginean, Alexandru Mărginean şi Olga Morărescu-Mărginean, cunoscută familie de artişti a căror creaţie marchează definitoriu istoria contemporană a plasticii româneşti.

În foaierul conex Sălii Media sunt expuse lucrări ale altui remarcabil artist, pictorul Ion Sălişteanu, precum şi sculpturi de Horia Flămând. Au mai fost expuse lucrări ale reputaţilor pictori Vladimir Şetran şi Ion Stendl, care vor reveni pe simeze după închiderea retrospectivei Emil Ciocoiu.

Un mod inspirat de a îmbogăţi ambianţa noilor spaţii ale Teatrului Naţional cu lucrări de artă care îşi găsesc firesc locul într-un lăcaş menit să adăpostească sub noul său acoperiş tot ce este mai bun în spaţiul culturii naţionale.