pictura

Comunicat de presă

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 7 martie, orele 18.00, în Spaţiile medievale ale muzeului, la vernisajul expoziţiei „Stela Vesa - pictură“, eveniment prilejuit de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii.

Stela Vesa este absolventă a Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Timişoara, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România - Filiala U.A.P. Bihor, membră a Internaţional Association of Art-UNESCO, membră a Grup D'Art Escola Spania.
Artista a avut numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate, cu lucrări de pictură şi grafică cuprinse în galerii din S.U.A., Grecia, Israel Suedia, Italia, Norvegia, Spania, Belgia, Elvetia, China, Hungary, Canada şi Franţa.

Expoziţia Stela Vesa - pictură oferă spectacolul unei creaţii pline de culoare, cu elegante şi îndrăzneţe portrete, cu o artă ce ne aminteşte de Matisse şi Picasso. Cu o tematică generoasă, folosind o paletă coloristică vie, cele 50 de lucrări expuse, introduc publicul vizitator într-o lume a întâlnirilor cu prietenii, unde femeia este celebrată printr-o delicateţe şi eleganţă exuberantă, a ceaiului de la ora 5, a serilor muzicale sau a vacanţelor mult visate.
Lucrările pictoriţei Stela Vesa au fost apreciate de critică, Curth Goedecke, critic de artă suedez subliniind că "Stela Vesa are un stil distinct, unic, care tinde spre precizie şi perfecţiune".

Despre propria sa pictură, artista declara că "este pentru mine un act al supremei voinţe; voinţa care mă eliberează de concret, mă ajută să intru în lume şi să o văd aşa cum este. Consider că picturile mele sunt de succes, în cazul în care privitorul se simte încărcat de energie. Încă din copilărie am avut o existenţă izolată. Acest lucru m-a determinat, după formarea mea profesională, să găsesc un loc izolat pentru a picta. Vino şi descoperă lumea mea".

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să descoperiţi lumea plină de culoare a artistei Stela Vesa, în perioada 8 - 30 martie 2013, de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30. 
Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de artiştii şi orchestra Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian", în program figurând lucrări semnate: Emmerich Kalman, Gherase Dendrino, Rudolf Sieczynski, Frederich Loewe, Johann Strauss, Eduardo di Capua, Astor Piazzolla, FranzLehar, Francis Lopez, Rudol Friml, Paul Abraham. La pupitrul orchestrei Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian" se va afla dirijorul Lucian Vlădescu.

Partener principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Bucureşti fm, Agenţia de presă Rador, Şapte Seri, Spectacular View, ArtOut, Căminul, Port.ro, Business Woman, Q Magazine, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.

Cel mai amplu proiect de artă românească al ultimelor decenii

27 septembrie - 2 decembrie 2012
Vernisaj: 27 septembrie, orele 18:00
Biblioteca Națională a României, Bd.Unirii nr. 22, București
vizavi de Tribunalul Municipiului
*
Eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Ministerului Culturii
Un patrimoniu memorabil prezent prin 600 de opere:
Tensiuni expresive, nuclee de rezistență spirituală la agresiunile anti-culturii, repere muzeale, dialoguri fertile cu marea tradiție, racorduri îndrăznețe la problematica modernității în retrospectiva a 40 de ani de încercări aspre, dar și de surprize semnificative și atitudini afirmând demn onoarea meseriei de pictor.

La deschidere au luat cuvântul curatorul expoziției - doamna Ruxandra Garofeanu, Președinte al fundației ArtSociety și domnul Dan Hăulică, Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă.

Comunicat de presă
10 mai 2012

Expoziţie retrospectivă Carol Popp de Szathmari la Muzeul Naţional Cotroceni, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 10 mai 2012, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei retrospective ”Carol Popp de Szathmari - pictor şi fotograf”.
Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Biblioteca Naţională a României, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Brăilei, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la naşterea celui care, şi-a început activitatea ca pictor şi grafician, pentru ca după aceea să descopere fotografia şi să devină astfel, primul fotograf de artă şi documentarist din România şi unul dintre primii zece fotografi din Europa secolului al XIX-lea.

Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812 la Cluj, unde a urmat cursurile Colegiului Reformat, şi unde l-a avut ca profesor de desen pe Samuel Nagy. Avea să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu şi considerat în acea perioada cel mai bun pictor transilvănean, în atelierul căruia a studiat portretistica. A aprofundat studiul desenului la Viena şi apoi la Roma, iar la 19 ani, în 1831 a vizitat pentru prima oară Bucureştiul, unde se va stabili definitiv în 1843 şi unde îşi va deschide un atelier fotografic. A călătorit, în Austro-Ungaria, Elveţia, Italia (mai întâi în Lombardia, apoi la Roma şi în Sicilia), Anglia, Franţa, Rusia (Peninsula Crimeea), Imperiul Otoman (Constantinopol) şi de trei ori în Asia, unde a vizitat Libanul, Siria, Persia, Afganistan.

Carol Popp de Szathmari a fost pictor şi ulterior fotograf oficial al domnitorilor Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. A fost şi primul reporter de război din lume, realizând primul reportaj fotografic despre Războiul Crimeei (1853-1856). Fotografiile din Războiul Crimeei le-a multiplicat şi le-a adunat în câteva albume, pe care le-a oferit capetelor încoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expoziţia Universală de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. A participat şi la Expoziţiile Universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), unde a fost de asemenea laureat, precum şi la "Expoziţiile artiştilor în viaţă" organizate la Bucureşti în 1865 şi 1868. Din 1864 a devenit membru al Societăţii Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales şi membru al Societăţii Fotografice din Viena.

Pentru activitatea sa fotografică şi pentru albumele de fotografie realizate, Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii şi ordine acordate de: împăraţii Napoleon al III-lea şi Franz Josef - 1855, regina Victoria a Marii Britanii - 1860, sultanul Abdul Aziz - Ordinul Medjidie, clasa a IV-a (1864), regina Cristina a Suediei – 1875.
Carol Popp de Szathmari a participat în calitate de fotograf, deşi avea 65 de ani, şi la Războiul de Independenţă (1877-1878), însoţind cartierul general al domnitorului Carol I. A imortalizat efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le-a trimis mai multor publicaţii româneşti şi occidentale.
În 1884, regele Carol I i-a conferit Ordinul Steaua României - în grad de cavaler, încununând astfel o carieră de excepţie, care i-a dat artistului prilejul de a ocupa un loc privilegiat în patrimoniul naţional şi universal. S-a stins din viaţă la 3 iulie 1887 la Bucureşti.
Carol Popp de Szathmari a lăsat o bogată colecţie de desene, acuarele, picturi, litografii şi fotografii, înfăţişând o adevărată frescă a societăţii româneşti în perioada 1843-1887, paleta tematică fiind una foarte diversificată: portrete ale domnitorilor români din vremea sa şi ale soţiilor acestora, portrete ale unor mari personalităţi politice şi culturale ale vremii; evenimente de la curtea domnească, politice şi religioase; portrete de ţărani purtând costume populare din mai toate zonele ţării, orăşeni, comercianţi, ofiţeri şi soldaţi; imagini cu biserici şi monumente, hanuri, poduri, gări de pe întreg cuprinsul ţării, cartiere din Bucureşti şi imagini panoramice ale oraşului, peisaje cu natura din România, mare parte regăsindu-se în cadrul expoziţiei.

Expoziţia retrospectivă organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 400 de lucrări de o mare valoare patrimonială, printre care amintim: albumele de fotografii "România alu M.S. Domnitorulu Carolu I" (1868), "Albumul Resbelului 1877-1878"; portretele familiilor domnitoare: Mariţica Bibescu, Barbu Dimitrie Ştribei, Elisabeta Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Carol I de Hohenzollern, principesa Elisabeta. Nu vor lipsi din expoziţie imagini ale Palatului Cotroceni (1834 şi 1868), Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni, proiectul pentru stema ţării în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, vedere panoramică a oraşului Bucureşti din Dealul Spirii (1870) şi Turnul Colţei, cromolitografii reprezentând Carele Simbolice de la serbarea încoronării regelui Carol I şi a reginei Elisabeta din 1881.

Vernisajul va fi însoţit de un ceremonial militar din perioada Războiului de Independenţă – 1877 (darea onorului, schimbarea gărzii), susţinut de Asociaţia 6 Dorobanţi, condusă de domnul dr. Adrian Silvan Ionescu. Tot în cadrul vernisajului va fi prezentată moneta aniversară din argint cu efigia lui Carol Popp de Szathmari, bătută de Banca Naţională a României, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 10 mai – 10 august 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30. Expoziţia beneficiază şi de un catalog color, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la Ţară, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Agenţia de presă Rador, Sensotv.to, Diplomat Club, Şapte Seri, Cronica Română, LiterNet.ro, ArtOut.ro, Căminul, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Historia, România Liberă.

Va invitam la expozitia de pictura:

Joc Cosmic

care va avea loc in perioada 17 – 27 iulie 2012 in spatiul galeriei Orizont, b-dul Nicolae Balcescu nr 23A, Bucuresti.

Vernisajul va avea loc marti, 17 iulie, ora 18.00.

Va asteptam cu drag,
Maria Cismaru

http://www.mariacismaru.de/
e-mail: eyesmaria75@yahoo.com

La vernisajul expozitiei participa:
Classic Beat Orchestra sub conducerea lui Mischa Simeonov:

„Noi ne-am gandit ca muzica clasica poate suna si altfel. Atat de „altfel“ incat sa te ridice de pe scaun si sa dansezi in ritmurile de etno-jazz si dub-step, sa te simti in contemporaneitate si sa redescoperi frumusetea dulcelui stil clasic.“

Duminică, 11 martie 2012, ora 16, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti invită publicul la o incitantă expoziţie despre semn şi reconstrucţie arhetipală în viziunea a cinci remarcabili artişti contemporani. Pe multilple căi Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim şi Silviu Oravitzan (şi nu erau singurii) porneau, la jumătatea anilor ’70, pe urmele lui Mircea Eliade ori Petre Ţuţea, sau însoţindu-l pe Nichita Stănescu, la redefinirea relaţiei artistului cu sacrul ca o căutare a centrului, dar şi ca o nevoie de descifrare a temeiurilor lumii şi, implicit, ale artei. Demersul lor avea, în ciuda cenzurii, un larg şi profund ecou în toate mediile artistice. Teatrul lui Marin Sorescu, muzica lui Tiberiu Olah sau ceramica lui Costantin Bulat ţinteau celeaşi esenţe.

Peste decenii, Onisim Colta şi Dan Palade vor continua demersul intelectual şi etic, în egală măsură, dar în spiritul unui discipolat liber, redefinind arhetipurile, fiecare în felul şi cu mijloacele sale. Astfel, Palade va dezvolta o fertilă reconsiderare a profanului care devăluie – în chiar sfera peisajului industrial – nebănuite valenţe emoţionale în care materia picturală converteşte metafizic subiectul.

Curatorul Doina Mândru a invitat criticul Mihai Plămădeală să prezinte acest eveniment care se desfăşoară la parterul şi în cuhnia palatului Mogoşoaia.
Expoziţia este deschisă în perioada 12 martie - 15 mai 2012.

Parteneri media: modernism, diseara, senso tv, artactmagazine, calendar evenimente, looms, artindex

European Art Gallery va invita luni 12 martie 2012 ora 19:00 la sediul sau din Bulevardul Regina Maria 18 (in dreapta Dealului Mitropoliei) la inaugurarea unui nou ciclu de expozitii dedicat pictorilor de patruzeci de ani, aflati deci in deplinatatea... instrumentelor profesiei lor. Primul dintre ei am ales sa fie Florin Ghergu cu expozitia sa „Dincolo de femeie... eternul feminin“.

Incercare de decodificare

Preocupati ca nimeni altii de filozofie, ezoterism si teozofie, artistii postrenascentisti din secolul XVI, induc in operele lor – vorbim aici de cele picturale – o materie descompusa in morfologia ei, in etapele ei de metamorfozare. Unii, ca Arcimboldo, recompun astfel din elemente ale micro si macrocosmosului, figura umana intr-o forma speciala de suprarealism avant la lettre. Revenind cu iuteala in epoca noastra si mai ales la locul nostru, va trebui sa il evoc aici pe Alin Gheorghiu, pictor si intelectual influentat la randul sau de cultura teozofica ce alatura experiente mistice si culturale din Egiptul Antic pana la Roma Renascentista si pana la si mai cu seama, medievistul Arcimboldo.

Grabindu-ne astazi catre Florin Ghergu, vom descoperi in creatia lui aceeasi antecesori si luandu-ne ragazul necesar unei analize mai profunde vom constata ca, fara a fi atat de demiurgic recreator ca stramosul dintai, des amintitul Arcimboldo, nici atat de senzual in rafinatul sau suprarealism ca Alin Gheorghiu, ne cucereste cu o poezie speciala, emotionanta recompunere de metamorfoze si juxtapuneri de elemente de interioritate muzicala sau de cele speciale ale mineralitatii si florarului. Intr-un cuvant, o poezie a eternului feminin.

In unele locuri, putine dar poate nu intamplatoare, Florin pare a il redescoperi pe marele talent ce ar fi putut sa devina Sabin Balasa, impins de la spate,in opinia mea, de imensa sa usurinta tehnica, catre superficialitate si nu catre initierea postboticelliana ce ne fusese anuntata. Spre deosebire de el, Ghergu ne demonstrezeaza fara graba, contrariul. Exercitiul sau, poate neexploziv, nu e deloc simplificator si nici una din panzele expuse in prezenta expozitie nu poate fi acuzata de decorativism in detrimentul substantei picturale reale. Si in acelasi timp pictura lui e decorativa, ceea ce in plan estetic nu e paradoxal, ci meritoriu. Il ajuta si stapanirea si poate, instapanirea asupra acrilicului ce capata valente de uleiuri flamande. Urmand indemnul lui Göethe: “ Ochiul nostru trebuie sa tina seama ca a fost format de lumina si pentru lumina” sa indraznim a spune ca aceasta ar putea fi poate prima cheie catre intelegerea completa a ceea ce va oferim, alaturi de autor, in acest martie 2012. A doua cheie o imprumutam la randu-ne de la un teoretician contemporan al teozofiei islamice si ezoterismului crestin, Henri Corbin: “sa descoperim ca totalitatea fiintei noastre nu este doar acea parte pe care o numim astazi, persoana noastra, fiindca aceasta totalitate include si o alta persoana, o contraparte transcendenta ce are darul de a nu ramane invizibila si pe care, Ibn' Arabï o numeste individualitatea noastra eterna”. Parca o vad si o aud pe buna mea prietena si a noastra a tuturor, Aurelia Mocanu, avizat formator si urmaritor de talente reale in pictura romaneasca contemporana, ricanand exasperata: “Boro asta nu ne iarta cu obsesiile lui religioase, la toti pictorii de care se ocupa, descopera ceea ce noi nu vedem, incifrari mistice!” Nimic mai fals. Pictura lui Ghergu are insa subtilitatile de gand pe care nu le poti altfel descifra daca nu le urmaresti pana la capat profunditatile, desigur cu ajutorul stiintelor ezoterice sau ale teozofiei, fapt ce mi-ar atrage mai curand mania bisericii noastre prea ortodoxe decat incuviintarea descoperirii vreunui gest bisericos in ceea ce face Florin.

Incercarea lui de a vedea nevazutul si de a recrea altfel universul de acum si de dinainte, a fost insa bine descrisa de ezoterici si teozofi a caror instrumentar nu ma feresc a-l folosi. Cele doua chei amintite mai sus si pe care va invit sa nu le parasiti vizitand expozitia lui Florin Ghergu, va vor ajuta sa intelegeti jocul subtil de forme, de lumini, de culoare, de abstractiuni morfologice, de fulgurante insemne de divinitate egipteana sau de statuar grecesc, in frumusetea perfecta a trupului feminin.

Astfel, Florin Ghergu reuseste pictand femeia sa nu ne invite la reverii senzuale sau perverse, cum fac majoritatea colegilor lui. Acesta este deci secretul care va va face sa va doriti ca public, fara sa rositi vinovat, sa plecati sub brat cu macar una din lucrarile de fata. Dupa ce i-ati platit pretul, desigur!
Cu prezenta expozitie “ Dincolo de femeie...eternul feminin” inauguram un ciclu nou de expozitii dedicate de Mihai Covaci si de mine, artistilor de patruzeci si ceva de ani, varsta inceputului de maturitate creativa, fara sa uitam primul nostru proiect comun, cel al artistilor deveniti celebri in afara granitelor romanesti.

Radu Boroianu

Expozitia este deschisa in perioada 12 martie - 26 aprilie 2012

RODICA ANCA MARINESCU

vă invită la deschiderea expoziţiei

Evocari

Vernisajul va avea loc in data de luni 26 martie 2012, orele 18 la CAMINUL ARTEI (etaj).

Expozitia va fi deschisa in perioada
26 martie - 8 aprilie 2012.

Program:

luni - vineri: 10:30 - 18:30

sâmbata: 10:30 - 14:30

Va invitam marti, 27 martie, ora 18, la galeria ANA - str. Ermil Pangratti nr.25 - la un eveniment unic, vernisajul expozitiei de pictura "Femeile Ghilgames".
Expune Ammar Alnahhas, prietenul nostru venit din Siria tragicului prezent, pentru a ne intalni in lumea artei.
Expozitia va fi deschisa in perioada 27 martie - 17 aprilie 2012.

Cautarile lui Ghilgames

Oferta creativă a lui Ammar Alnahhas este plină de provocări culturale. Este o căutare intensă - talmacire si rastalmacire, a tanarului venit din Siria cu tot ce inseamna el, cu istoria vieţii sale şi cu formarea sa ca artist plastic. Cunoscut sferelor expozitionale din ultimul timp, ba chiar initiat in simezele bucurestene, Ammar este un personaj foarte sensibil si serios. Face totul cu maxima intensitate, propunerile sale sunt coerente si captivante. Astfel, in sala aparent mica de la Galeria ANA (str. Ermil Pangratti nr.25) el ne propune sa reascultam epopeea de inalta spiritualitate a lui Ghilgames, rostita in toata legea, dar din perspectiva personajelor cel mai putin vizibile, desi au fost invocate chiar de facatorii de razboaie vestite peste toate veacurile. Femeile Ghilgames, expozitia de pictura din Bucuresti a sculptorului Ammar Alnahhas, este aceasta cautare a nemuririi, a vietii fara de moarte, esenta celei mai vechi scrieri literare a omenirii, dar in lumea celor care dau, mai intai de toate, viata iar apoi o modeleaza, o ingrijesc, o incojoara in iubire. Este o esenta sau mai degraba minunata manifestare a artei unui artist de confluenta si framantare precum mesterul sir ajuns in Romania. Arta lui Ammar Alnahhas este un mestesug al daruirii, cel daruit cu acest har cantandu-si gandurile, visele si inimaginabilele zbuciumari. (Marius Tita)

Uniunea Artistilor Plastici din Romania Filiala UAP Vrancea va invita la expozitia

CORP 2012

Vernisajul expozitiei la galeria Caminul Artei, in data de 26.03.2012, ora 17,00.
Prezinta: Alexandra Titu, Constantin Prut

"Teritoriu al negocierii inepuizabile dintre natură şi cultură, disponibil primitivismului, regăsit mereu ca o subversivă nostalgie după o inocenţă şi putere obscură, sau dimpotrivă, sofisticat, transformat după exigenţe impuse de-a lungul istoriei, de idealuri şi fantasme, de exigenţe şi somaţii pragmatice, corpul se impune conştiinţei culturale ca o ireductibilă provocare.

Martor al devenirii, al timpului individual, cu vârstele sale spectaculos evolutive şi ca interpret al istoriei, ca mister protejat de tabuuri şi obiect al curiozităţilor cu cele mai diferite legitimări, sediu al intimităţii maxime şi sediu al experierii celuilalt, resimţit ca entitate străină, obiectivabilă, conţinător, receptacol deschis sau limitativ, corpul (corporalitatea) se oferă artei ca una dintre cele mai fecunde teme, modele pentru mimesis şi câmpuri de explorare. Această corporalitate atât de proprie şi de străină a revenit în acest deceniu în atenţia culturii, conştiente de interdisciplinaritatea sa asumată, iar arta, după ce l-a uitat programat în direcţiile sale nonfigurative, continuă polemicile în centrul cărora l-a plasat odată cu ieşirea din modernism, care reorientează atitudinile sale în a doua jumătate a secolului trecut.

Suita expoziţiilor dedicate corpului de proiectul de prezentare a artei contemporane, iniţiate la Focşani, a plasat explorarea temei în dimensiunea sa radical culturală, referinţele la corp adresându-se deja semnului antropomorf, descriptiv, simbolic sau resorbit complet exerciţiului artistic, ca sinteză de volume sau de forme şi valori tactil-cromatic-materiale. Corpul prezent în această selecţie este, aşadar, elementul unor discursuri convergente despre reprezentarea sa, despre intensitatea sau slăbirea capacităţii sale de semnificare.

Preocupată de funcţia de mediator a corpului propriu, în relaţia cu contextul familiar al atelierului şi locuirii intime, Geta Brătescu a continuat acest traseu prin desenele cu ochii închişi, testând sinteza de instinct şi memorie a gestului, dar în tot acest timp, a continuat să observe şi să surprindă, în grafii lapidar sensibile, situaţii şi prezenţe. Ca în grupul de crochiuri prezentat acum. Consecvent estetismului său în care plăcerea picturii întâlneşte senzualitatea contemplativă, Liviu Nedelcu optează pentru tema nudului feminin, integrat unui dinamism liber al materiei fixate efemer în formă. Zamfira Bârzu conferă nudului, exploatat cu alte ocazii ca temă autoreferenţială, în situaţii performative, o notă reflexiv melancolică, subliniată cromatic. Pentru Ilie Boca, ale cărui nuduri feminine dramatice din anii ‘90 impresionau prin expresivitatea carnală, corpul devine o amprentă reziduală, asimilabilă altor semne specifice mitologiei sale intens narative. Direcţia integrării semnului antropomorf în discursul pictural autonom o regăsim în demersurile pictural disolutive ale lui Mihai Chiuaru, în exerciţiile de ordonare impuse, ca grile grafice, de Marius Burhan, proteicului simetric al maselor picturale şi realului ce le dă consistenţă, în tensiunea spre tridimensional din grafica abstractă a lui Dragoş Petraşcu, sau, tranşant, în radicala delimitare dintre conştiinţa culturală, conceptuală asumată şi densitatea magmatică a unei interiorităţi vii, pulsionale din retorica Marilenei Preda Sânc.

Aurel Vlad deschide alt câmp problematic, investind semnul antropomorf cu expresia exprienţelor existenţiale profunde, în disputa sa nesfârşită cu viaţa, şi moartea, cu timpul, cu destinul, sculptura sa având acurateţea reprezentativă impusă de scenariul plurisemiei repertoriilor gestuale. Aceeaşi reactivitate proliferativă a fiinţei prinse în sceneriile realului este metaforizată de Florica Prevenda în complexele sale figuri populate de imagini interioare. Cosmin Paulescu transferă problematica semnului antropomorf în comentariul cultural comparatist, contrastând staticul model grec, cu dinamica unor replici reprezentări din ce îi suplimentează sau ambiguizează prin accesorii simbolic morfologice, prestigiul.

Unei alte poetici îi aparţin retoricile segmentului, fie selectat ca sinecdotic complex volumetric, în torsul semnat de Alexandru Grosu, sau în montajul suprarealist cu tors din seriile erotice ale lui Liviu Suhar. În cazul lui Petru Lucaci, segmentul corporal deja suplimentat semnificativ prin culoarea neagră, indică o sintaxă mai complexă relaţionat cu alt fragment corporal. Darie Dup, mereu surprinzător în scenariile sale condensate, grupează într-o instalaţie decorativ-narativă segmentul (urechea), semn complex morfologic şi deschis unor semnificaţii multiple. Perspectiva tradiţionalistă asupra fragmentului, impus atenţiei de funcţia în act, o propune Marius Crăiţă Mândră, reţinând ca într-un reportaj, mâinile dirijorului în exerciţiu, într-o manieră realistă.

Expoziţia în articularea sa actuală, pleacă de la premiza unei resorbţii totale a corporalităţii în repertoriul cultural şi chiar, specific artistic, într-o contemporaneitate problematică ce conferă esteticului prioritatea asupra experimentalismului ştiinţific, asumării existenţiale brute, angajamentului social sau altor nivele ale trans/post/preculturalului."

Alexandra Titu

O lume cu personaje atemporale şi aspaţiale, venite parcă dintr-o poveste sau dintr-un basm de mult uitat, va umple de viaţă, cu misterul lor, simezele Galeriei „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, odată cu vernisajul expoziţiei Anei Ruxandra Ilfoveanu, ce va avea loc miercuri, 14 martie, ora 18.00.

Ultima apariţie publică a artistei reuneşte peste 60 de tablouri realizate în tehnici mixte, care fac parte din ciclul închinat „Paradisului” „ce nu face decât să rotunjească ciclurile precedente, autoarea rămânând suspendată ea însăşi între cer şi pământ” – potrivit spuselor curatorului Galeria „Dialog”, doamna Ruxandra Garofeanu.

Născută în 5 decembrie 1947, la Ploiești, Ana Ruxandra Ilfoveanu a urmat Universitatea de Arte Bucureşti, fiind membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977. A avut numeroase expoziţii personale şi în străinătate în ţări precum Norvegia, Argentina, Franța, Emiratele Arabe Unite, Parlamentul Uniunii Europene, Belgia, Spania şi multe altele. A fost omagiată în anul 2006 cu Premiul pentru pictură ”Nicolae Tonitza” şi decorată cu medalia "Ordinul cultural", grad de ofiţer, în 2004.

Criticul de artă Maria Magdalena Crişan aprecia despre opera pictoriţei: „bărbaţii sau femeile reprezentate de Ana Ruxandra Ilfoveanu devin personaje purtătoare de măşti, emblemele unor istorii pline de mister, întruchipând fapte bune sau nu.(…) Este o lume scoasă de sub semnul temporalităţii, al spaţiului, sunt povestiri ce nu aparţin unui loc anume, ci sunt mai degrabă rezultatul unor experienţe de viaţă” .

„În plină epocă electronică, încerc să-mi fac drumul meu în artă, singular mi-aş dori, uşor romantic, folosind forţa existenţei şi experienţei mele. O fac cu înţelegere şi iubire pentru ceilalţi” – explică crezul său artistic doamna Ana Ruxandra Ilfoveanu.

Expoziţia „Un altfel de portret” poate fi admirată la Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2 până pe 24 aprilie a.c., intrarea fiind liberă, în fiecare zi, între orele 10.00 – 18.00.