pictura

Galeria Veroniki Art

7 martie – 3 aprilie 2012
Vernisaj: miercuri, 7 martie, ora 18.30

Program:

Marţi – vineri: 16.00 – 20.00

Sâmbătă: 12.00 – 20.00

Resorturile ordonatoare ale armoniei
De la expresie la analiză

Căutările de atelier ale pictorului George Paul Mihail pot fi urmărite în timp la un nivel al devenirii unui program coerent, al slăbirii relaţiei mimetice cu datul realităţii, cu sistematice recurenţe ale frecventării peisajului şi compoziţiei cu figuri. Este un traseu legitimat de tensiunile dintre programele abstracte ale modernismului întârziat în formele de abstracţie liberă, gestuală şi informală, suplimentat ca funcţii semnificante, în Estul european, de dominaţia esteticii realismului impusă nu doar ca autorizare a prezenţei imaginii, ci şi ca structură pedagogică.

Explorarea modelului realităţii, cu predilecţie prin peisaj, care îi permite cele mai complexe experienţe ale picturalităţii, legate de model şi dincolo de el, dar şi al compoziţiilor cu personaje, ca experienţă a organizării prin elemente figurale a spaţiului, continuă să îl preocupe chiar şi în etape când atenţia sa se focalizează asupra ofertei, mai generoase pentru expresivitatea limbajului şi, pe de altă parte, pentru studiul posibilităţilor intrinseci ale materiei picturale, şi formei reductive ca principiu static sau al mişcării ordonate.
Odată formulată tensiunea de autonomizare a picturii, artistul angajează aceste două atitudini mai mult complementare decât opozitive, generate de aceeaşi preocupare pentru culoare, prima formulând subiectivitatea ca entuziasm dinamic, ca jubilaţie a acordurilor îndrăzneţe, a disoluţiei într-o materialitate seducătoare, senzuală, liberă de rigorile formei, şi, cealaltă urmărind ordonarea relaţiilor armonice analitic combinate pe structuri de organizare. Artistul care nu renunţă, de fapt, nici măcar în plină jubilaţie autoexpresivă la condiţia observării procesului creator, procedează la o explorare aproape simultană a expresivităţii intense, subiective, cromatice informale, şi a resorturilor ordonatoare care investesc culoarea – cu toate variantele ei de calitate, de tonalitate, şi mai ales de comportament în raport cu parteneriatele cantitative şi calitative într-un discurs.

Ciclurile – recente – ale imaginilor care transpun în proiect creativ analiticele demonstraţii ale principiilor armoniei, practicate la Bauhaus, propun structuri sintactice articulate în principiul semnificării, şi mai ales o topică a discursului construit direct din subelemente ale unei morfologii deconstruite în aceste sememe integrate unei construcţii de comunicare fără medierea planului morfologic.

Materia, sursa şi condiţia generatoare a semnificaţiei expresive şi libere, materia în mişcare pusă în act de culoarea jubilantă, cu acorduri îndrăzneţe, de o senzualitate ce nu depinde de un suport narativ sau formal, din etapa sa, actualizată de altfel de compoziţii foarte recente, este sublimată în jocurile analitice de structurare şi purificate de valenţele expresive cărora efortul raţionalist le studiază modul de operare.
O pictură complexă, definitoriu legată de atelierul care filtrează intenţiile, angajamentele şi resursele realităţii, creaţia lui George Paul Mihail este dificil de expus într-o formulă integratoare, fără un efort de argumentare a coerenţei sale de fond, care în mediul atelierului îşi desfăşoară firesc logica interioară, ramificarea şi diversitatea – complementară a căutărilor.

Alexandra Titu

2 februarie – 14 martie 2012
vernisaj: miercuri, 22 februarie 2012, orele 19.00

Expoziţia personală “4/12” a artistului vizual Luminiţa Gliga este prezentă pe simezele Galeriei GoldArt Hilton din Bucureşti. De ce „4/12” ? Pentru că lucrările au fost inspirate de cele 4 elemente ale vieţii (aer, foc, apă, pământ) şi de cele 12 semne zodiacale.
Compoziţiile sunt interpretări plastice inspirate de unele caracteristici ale subiectelor propuse. „4/12” s-a dezvoltat din proiectul anterior, “Subselenarium” (aer, apă, pământ).
Luminiţa a fost preocupată de simbolistica subiectului ales, de mesajul acestuia: aerul – cale de comunicare între cer şi pământ; focul – focul spiritului; apa – originea vieţii, mijloc de purificare şi pământul – regenerarea.

Luminita Gliga (n. 23 oct. 1975, Brasov, România); din 2003 – membru al U.A.P. România; membru al A.I.A.P.- UNESCO. In 2002 a absolvit Universitatea Naţionala de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, secţia Pictură (clasa prof. Sorin Ilfoveanu). In 2008 obtine titlul de doctor în Arte Vizuale la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (coordonator ştiintific: prof. univ. dr. Zamfir Dumitrescu). Din 2008 – membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Stiinte (A.R.A.). Are peste 40 de expozitii personale in Romania şi in străinătate şi peste 45 de expoziţii de grup, participări la festivaluri internaţionale de artă, târguri de artă în Statele Unite (New York), Italia (Ferrara), Japonia (Tokyo), China (Beijing), Belgia (Bruxelles), Elveţia (Zurich), Franţa (Paris, Cannes, Marsilia), Rusia, Germania si in aproape toate orasele mari ale Romaniei. Figureaza in: International Contemporary Artists, vol.2 (USA); International Dictionary of Artists, vol.1 (USA); SUU Art Magazine (Spania); HUBNERS WHO IS WHO; catalog TERRAVISION colecţia „Artişti contemporani” (44), (36); (27); ‘Luminiţa Gliga – painter’ – C.D. şi catalog. Dintre distinctiile care i-au fost acordate pentru activitatea artistica - Premiul ARA pentru Arta "Ionel Jianu", Academia Americano - Romana de Arte si Stiinte; Diploma oficială „M.C.A.” şi Medalia de aur, Cannes, Franţa; Diploma şi Medalia de argint aurit a Societaţii Academice "Arts-Sciences-Lettres", Paris, Franţa. Lucrările ei se află în colecţii particulare şi instituţii din : Anglia, Austria, Canada, China, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, România, USA. Referințe critice de: Corneliu Antim, Victoria Anghelescu, Gh. Achiței, Gh. Crăciun, Paul Cornel Chitic, Rasvan Theodorescu, Gh. Vida, Jean Louis Avril (Franța), MN Rusu (USA), Abraham Lubelski (USA), David Kastner (USA).

www.luminitagliga.ro

16 martie - 15 aprilie 2011
Vernisaj 16 martie, ora 18.00

Pentru 4 săptămâni, Sala Dalles, prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi Argo Art Consulting, devine spaţiul unde vor putea fi redescoperite cele mai recente creaţii ale pictoriţei Alma Redlinger.

Între 16 martie şi 15 aprilie vor fi reunite aici peste 150 de lucrări provenind din colecţia artistei, cât şi din colecţii particulare.

Vernisajul va avea loc miercuri, 16 martie, la ora 18.00, în prezenţa doamnei Alma Redlinger, iar la deschidere vor vorbi: Adrian Buga, curatorul expoziţiei şi autorul catalogului, Prof. univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, rector al Universităţii Naţionale de Artă şi domnul Mihai Oroveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană.

Cu această ocazie se va lansa şi catalogul expoziţiei, publicat la Editura UNARTE.

Fotografiile lucrărilor sunt realizate de Victor Bortaş, iar conceptul grafic de Gabi Dumitru. Catalogul este uvertura unei noi provocări. Paginile lui, prin prezentarea dinamicii picturii Almei Redlinger, dezvăluie, celui ce caută atent, sensul intenţiilor noastre. Dorim ca investigarea vizuală a acestui catalog să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa şi odată cu ea, un cult al apropierii materiale şi al lecturii minuţioase. Experienţele detaliului se înmulţesc iar în faţa unui asemenea fenomen, arta de a înţelege lucrurile, nu prin privirea de la depărtare, ci prin contactul intim, ar trebui reînvăţată şi îmbogăţită cu lucrurile pe care le privim, cu tâlcurile apropierii noastre, cu alegerile şi accentele personale.

Publicul bucureştean este invitat vineri, 25 noiembrie 2011, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei „Ion Nicodim, de-a lungul vieţii”, găzduită de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, pentru a admira numeroase picturi, sculpturi, tapiserii, stampe şi alte obiecte cu valoare artistică.

Aflat cumva pe urmele lui Brancuşi, emigrat în Franţa în anii 80, Ion Nicodim practică o sculptură în lemn care ajunge la arhetipuri, construieşte cuiburi, înalţă inimi pe coloane şi se joacă monocrom: Licorna, Adam şi Eva, Inimi – Pietre de hotar.

Artistul vizual Ion Nicodim s-a născut la Constanţa, în 1932 şi a încetat din viaţă la Paris, la vârsta de 75 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar între 1965 şi 1968 a avut o rezidenţă la Roma, iar ulterior, între 1977 şi 1983, o bursă la Paris, unde s-a şi stabilit. Artistul novator în multe privinţe a primit numeroase distincţii şi burse de-a lungul carierei, a avut peste 20 de expoziţii personale în România, Italia sau Franţa, a participat la mai mult de 50 de expoziţii de grup şi a realizat 15 lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.

Acum aproape un sfert de veac, criticul de artă Teodor Enescu, scria în revista „Arta”: „La tânărul constănţean apar ţărmuri de ape – cu secvenţe incipiente de partituri în albastru – peisaje cu îndeletniciri agricole, scene industriale şi peisaje urbane tratate deco-grafic, dar şi buchete de flori umile, pretext pentru densităţi calorice ale pastei dispuse în jerbă. Portrete şi autoportrete stau bornă pentru dialogul confesiv cu anturajul apropiat şi cu sinele, mereu încordat” (1987).

Una dintre cele mai neobişnuite lucrări ale artistului este mica biserică aflată în incinta Muzeului Naţional al Agriculturii din oraşul Slobozia, pe care a pictat-o în întregime. De asemenea, Ion Nicodim a semnat ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, ce a fost dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand.

Printre distincţiile care i-au fost înmânate se numără, în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri.

Lucrările găzduite de Galeria „Dialog”, până în luna ianuarie 2012, provin din colecţia artistului, a Muzeului Naţional de Artă al României, a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a Muzeului de Artă din Constanţa, a Muzeului Artelor Vizuale de la Galaţi, a Muzeului judeţean Buzău, cărora le mulţumim şi pe această cale.

Expoziţie dedicată lui Theodor Aman la Muzeul Naţional Cotroceni

Comunicat de presă
24 martie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 24 martie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei ”Theodor Aman, pictor şi gravor”.

Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi - Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Braşov, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor şi grafician.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş „...ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului.” Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale – pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică – toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Tehnicile folosite de Theodor Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene).
Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional, prezente pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni se numără: ”Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, ”Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, ”Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş”, ”Bătălia de la Plonin” etc.
Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În expoziţie se vor regăsi binecunoscutele portrete ale lui ”Tudor Vladimirescu” - 1879, ”Alexandru Lăpuşneanu”, ”Carol I” - 1874 (gravură), ”Portretul spătarului Mihail Cantacuzino”, ”Nicolae Racoviţă”, ”Ion Eliade Rădulescu” - 1869 (gravură), ”Cezar Bolliac” - 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului: ”Pepica Aman” - 1856, ”Portretul Aristiei Aman” - 1856, ”Portretul lui Alexandru Aman” - 1856, ”Ana Aman” - 1879, ca şi un ”Autoportret” (gravură) etc.

Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat în expoziţie prin lucrările reprezentând odalisce şi cadâne: ”Odaliscă cu narghilea” - 1879, ”Odaliscă cu mandolină”, ”Odaliscă cu mărgele” (gravură), ”Cadână cu fes” (gravură), ”Cadână” - 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul expoziţiei: ”Peisaj”, ”O vedere din Bughea la Câmpulung”, ”Pe o bancă în Cişmigiu” - 1879, ”Petrecere în grădină”, ”Corăbii în portul Constanţa”, ”Portiţa din grădină”, ”Pomieră cu cireşe”, ”Natură statică cu cireşe”, ”Coşul cu struguri”, ”Natură moartă cu liliac” - 1880.
Expoziţia organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 130 de lucrări (picturi, gravuri şi desene), precum şi un set de obiecte personale care au aparţinut artistului – sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferită de elevii artistului cu dedicaţia ”Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891. Elevii Şcolei de Belle-Arte”.
Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: ”de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti”.
Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de Viniciu Moroianu – pian, Simina Croitoru – vioară, Clementina Ristea – pian, Ştefan Popov – bariton, Simona Neagu – soprană, Adina Cocargeanu – pian.

Programul oferit de Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde fragmente din repretoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier) şi anume: Giuseppe Verdi – arie din opera ”Traviata”, Wolfgang Amadeus Mozart, arii din operele ”Nunta lui Figaro” şi ”Don Giovanni”; Henri Vieuxtemps – Fantezie capriciu pentru vioara, Johann Sebastian Bach – Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - ”Pasărea - profet” din ”Scene de pădure”, op. 82.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 29 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Sponsor principal: Alpha Bank
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”.

Lecţie de introspecţie

Wanda Sachelarie Vladimirescu continuă să „predea”, la trei ani de la trecerea în nefiinţă, lecţia modestiei şi a libertăţii de exprimare, în cadrul unei expoziţii-document ce cuprinde peste 70 de lucrări în ulei şi grafică ce o reprezintă pe autoare în diverse ipostaze, de-a lungul vieţii sale.

Veritabilul jurnal pictat va fi expus pe simezele Galeriei „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, începând de joi, 24 martie, ora 18.00, prin strădania doctorului Florin Colonaş, în prezenţa primarului Neculai Onţanu şi a curatorului galeriei, Ruxandra Garofeanu, alături de toţi cei care doresc să descopere sau să revadă o parte din opera Wandei Sachelarie Vladimirescu.

„De ce pictez? Ca să ştiu cine sunt. Cum sunt eu cea adevărată. Incertitudinile, tatonările pe care în viaţă le poţi ascunde (viaţa impunând adesea şi compromisuri), în pictură ies la suprafaţă” – afirma în decembrie 2005, Wanda Sachelarie, la vernisajul propriei expoziţii, găzduită de asemenea de Primăria Sectorului 2.

De altfel, pictoriţa a fost cea care, deşi nu era adepta propriilor expoziţii supuse privirii tuturor, a avut încrederea de a deschide seria vernisajelor „tinerei” atunci galerii „Dialog”, dându-i ceva din greutatea şi importanţa propriei sale personalităţi.

Este demnă de remarcat opinia scriitorul şi istoricul artei, Andrei Pleşu, care vorbea, în anul 1986, despre o libertate vădită, a acestei pictoriţe cu totul specială: „Liberă faţă de reţeta profesională, facilă, liberă faţă de orice minore conjuncturi, liberă faţă de propria sa vârstă şi faţă de propriul său stil, Wanda Sachelarie Vladimirescu ne face – cu fiecare expoziţie – surpriza unei nuanţe în plus, a unei rigori suplimentare, a unei experienţe tehnice şi existenţiale îmbogăţite. În rezumat: un artist armonios şi vital, un spirit alert şi penetrant, care are capacitatea – rară – de a vindeca, tot ce atinge, de boala cenuşie a rutinei”.

Retrospectiva „Autoportret” a Wandei Sachelarie Vladimirescu poate fi admirată zilnic, la Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, până pe 26 aprilie a.c., între orele 10.00 – 18.00, intrarea fiind liberă.
 

Eveniment cultural de exceptie: redeschiderea Galeriei Goldart

Miercuri 30 martie, ora 19.00, Galeria Goldart – Athenee Palace Hilton
Str. Episcopiei 1-3

Galeria Goldart – Hilton isi redeschide portile pentru colectionari si iubitorii de arta dupa ce tanarul designer Mihnea Alexandru Ghildus si-a dat masura talentului si profesinalismului sau. Cu o infatisare moderna si inspirata, galeria va gazdui de acum incolo expozitii de autor, dorindu-se a fi un loc de referinta pentru arta plastica contemporana.

Prima expozitie in aceasta noua formula de prezentare va fi deschisa cu lucrarile a doi mari artisti, creatori ai unui grup cunoscut in plastica romaneasca sub numele de « Prolog ». Este vorba de Horea Pastina, pictor de notorietate nationala si internationala, profesor la Universitatea Nationala de Arta si Mihai Sarbulescu, artist cu o activitate prodigioasa in tara si strainatate, cunoscut colectionarilor atat din expozitiile organizate cat si din participarile la licitatiile publice.

Cei doi vor expune lucrari recente dar si din cicluri de creatie mai vechi, dezvaluind inca o data o parte din lumea imaginata de ei in pictura. Lumea lui Horea Pastina ascunde multiple intelesuri, in care natura e prezenta si statornica. « Natura este, pentru Horea Pastina, nu numai fagaduinta viitorului, deci biruitoarea timpului ci si biruitoarea spatiului, fara anularea lui», spunea parintele Dumitru Staniloaie despre pictura sa. Peisajele si naturile statice din expozitie vor reprezenta, speram, o incantare o ochiului si a sufletului privitorului.

Pictura lui Mihai Sarbulescu este plina de optimism si expresivitate. Culorile gradinilor pictate de Sarbulescu la Balcic, Agapia, Mogosoaia si Magura de «o splendoare exuberanta, sunt mai mult decat un imbold al privirii… Exaltarea vizuala infatiseaza un patetism incordat, dramatic. S-ar putea spune ca toate aceste culori, deznadajduit de frumoase, te pun pe jar, te nelinistesc», este de parere Theodor Redlow.

Cert este un lucru : picturile celor doi maestri sunt rafinate, emotioneaza si produc bucurie sufletului.

COMUNICAT DE PRESĂ
31 martie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 31 martie 2011, orele 18.00, la vernisajul expoziţiei ”Univers cromatic – Iosif Iser”, prilejuită de împlinirea a 130 de ani de la naşterea pictorului.
Expoziţia este organizată în colaborare cu 15 prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi - Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă Craiova, Complexul Muzeal Arad, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta -Turnu Severin, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău - Muzeul de Artă, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea - Muzeul de Artă, Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer - Cumpăna”, Piteşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, Muzeul Bucovinei - Suceava.

Născut la 21 mai 1881, în Bucureşti, Iosif Iser a urmat şcoala primară la Piteşti şi cursurile liceale la Ploieşti. Din anul 1899 a plecat la München, unde a studiat la Academia de Artă cu Anton Azbe şi apoi la Paris. Autor a zeci de caricaturi în ziarele vremii precum „Adevărul”, „Furnica”, „Belgia Orientului”, s-a dovedit extrem de activ, desele călătorii în ţară şi în străinătate constituind surse de inspiraţie pentru opera sa. În 1936 a înfiinţat împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Jean Al. Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”, iar în 1937 a obţinut Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris.
A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară cât şi în străinătate între anii 1906 – 1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. S-a stins din viaţă la 25 aprilie 1958, după ce în luna martie organizase ultima expoziţie personală la Bucureşti.
Expoziţia „Univers cromatic – Iosif Iser” îşi propune o retrospectivă a scenelor de viaţă atât de autentice şi de fascinante în reprezentarea lor, Iser fiind considerat drept unul dintre genialii interpreţi ai fiintei umane, careia i-a conferit multiple înţelesuri. O gamă bogată de stări sufleteşti răzbate din creaţiile sale, conturând un univers coloristic, în tonuri reci sau calde, pe cât de intense pe atât de rafinate.

În perioada de maturitate pictura lui Iser a avut la bază temele dobrogene, cu portrete de localnici tătari, iar în urma călătoriei în Spania, artistul a elaborat unele dintre cele mai luminoase şi mai originale lucrări din toata creatia sa. A continuat să trateze tema tătarilor, mai târziu adăugând colecţiei şi o serie de picturi care înfăţişau arlechini şi balerine. Opera lui Iosif Iser evidenţiază în remarcabile desene în tuş şi cărbune, acuarele, guaşe, picturi: tipuri de turci şi tătari, portrete expresive, ţărani cu frământările lor, peisaje fabuloase, nuduri, odalisce fermecătoare, balerine şi arlechini melancolici.
Printre lucrările ce sintetizează opera sa, şi care se regăsesc în cadrul expoziţiei organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni se numără „Cadână în verde” (ulei/pânză), „Odaliscă cu mărgele” (ulei/placaj), „Odaliscă în albastru” (ulei /carton), „Familie de tătari” (ulei/pânză), „Doi turci într-o cafenea” (guaşă/hârtie) - 1937, „Peisaj din Spania ”(ulei/carton), „Portret de spaniolă” (ulei/hârtie), ”Spaniolă cu evantai” (guaşă/hârtie), ”Arlechin” (ulei/carton), ”Balerină” (ulei/placaj), „Femeie cu jacheta galbenă în fotoliu” (ulei/carton), „Nud şezând (Negresă)” (tehnică mixtă) ”Peisaj dobrogean” (acuarelă), ”Autoportret” (ulei/carton), .
Universul Iser redat în cadrul expoziţiei, este completat cu câteva scrisori autografe ale maestrului adresate prietenilor.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 31 martie – 31 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Cu ocazia expoziţiei a fost editat şi un catalog color, care poate fi achiziţionat, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.
Sponsor principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”.

Pinacoteca Municipiului Bucuresti în vizită la galeria ArtSociety. (I)

mai-iunie 2009

Expoziţia „Peisajul în pictura româneasca modernă” aduce în atenţia publicului un tablou al evoluţiei picturii româneşti tip peisaj şi pune accentul pe rolul său specific în marea familie a picturii europene. Cele 87 de lucrari de artă plastică aduc strălucirea binemeritată unui patrimoniu încă ascuns al Pinacotecii Bucureşti şi văduvit de un spaţiu de expunere propriu timp de mai multe decenii.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti este, fără îndoială, unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala Romaniei. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de arta (lucrări de pictura, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care Municipiul le adunase în decursul timpului. Deşi patrimoniul Pinacotecii numără astăzi în jur de 5.500 de piese de excepţie, el continuă să rămână absent cu desăvârşire din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.

În atmosfera unică a Galeriei ArtSociety, veţi avea prilejul de a vă întâlni cu o colecţie rară, care dăinuie într-o crudă uitare. De la Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu până la Nicolae Tonitza, Herman Maxy şi Alexandru Ciucurencu, cele mai semnificative peisaje au fost selecţionate pentru a sta alături de alte 55 de lucrări de excepţie din patrimoniul Artmark.

Curatori ai expozitiei sunt Ioana Cristea (sefa Sectiei de Arta din cadrul Muzeului Municipiului Bucuresti) si Ruxandra Garofeanu (Director ArtSociety).