Festival cu adevărat internaţional la Craiova

Intrat deja in traditie, Festivalul International "Elena Teodorini" organizat de Teatrul Liric din Craiova a ajuns la editia a X-a, care a confirmat din plin statutul "international" in special prin invitarea unor trupe din strainatate pentru a prezenta lucrari in parte necunoscute publicului din Banie, dar si prin seara spaniola, varietatea si atractivitatea manifestarilor derulate intre 27 septembrie - 13 octombrie fiind asigurata si prin prezentarea indragitei opere Tosca de Puccini intr-o noua montare.

Inaugurat printr-o Gala a operei, propunand secvente din opere, dar si din operete sau musical-uri celebre, interpretate de solisti binecunoscuti - Georgeta Grigore, Magda Gruia-Negoescu, Doina Sarsan, Stelian Negoescu, Marian Somesan, Ioan Cherata, Sorin Draniceanu -, precum si de Alexandra Coman, alaturi de orchestra si corul teatrului, la pupitru alternand Florian George Zamfir si tanarul Marius Hristescu, festivalul a continuat cu Tosca, readusa in repertoriu si pentru a onora cum se cuvine "Anul Puccini", dar si pentru a-i oferi o noua "haina" dupa un deceniu de la precedenta versiune scenica. Daca anterior, regizorul austriac Tamas Ferkay si-a pus in valoare experienta in montarea unor operete de succes, de aceasta data a abordat o lucrare pretentioasa, gandita pe coordonate traditionale (asemeni scenografiei semnate de Rasvan Draganescu), aducand insa cateva "inovatii" discutabile in special in privinta personajului Scarpia; noua productie a prilejuit si debutul sopranei Anda Pop (de la Opera din Brasov) in rolul titular, glasul sau amplu, generos, vibrant si temperamentul ardent constituind atuu-uri incontestabile in realizarea adesea captivanta a personajului, rezolvand cu siguranta dificultatile imense ale partiturii, incercand totodata sa imbine cerintele regizorale cu propria sa imagine asupra Floriei Tosca. Performanta reala, venind insa dupa succesul de cota in Madama Butterfly (rol pe care, dupa castigarea Premiului II la competitia omonima, in 2007, l-a cantat si peste hotare, alaturi de acelasi ansamblu craiovean, cronicile fiind superlative). Partener i-a fost tenorul Stelian Negoescu, aflat intr-o forma "de zile mari", etalandu-si din nou glasul calitativ, metalic si cu acut sigur (bisand de altfel aria din ultimul act), colaborand excelent cu soprana atat in plan vocal (duetele, in special cel final, fiind momente de mare efect), cat si scenic. Surprinzator, baritonul Ivan Konsulov a oferit un Scarpia anost, lipsit de anvergura si eleganta, cu atitudini bizare cerute de regie (asezandu-se pe birou, tolanindu-se pe canapea pentru a-si bea cafeaua, ingenunchiind langa Tosca etc.), dar si cu voce fara relief. Din pacate, nici clujeanul Alexandru Kopeczi nu a inteles personajul Sacristanului, vaduvindu-l de umorul specific, asteptand detasat sa-si rosteasca replicile. In schimb, basul Sorin Draniceanu si-a etalat timbrul frumos si amplu in rolul Angelotti, Ion Sandu Filip a fost un Spoletta incisiv, tinerii Ioan Cherata (Sciarrone), Dragos Draniceanu (Temnicerul), Andreea Leonte (Pastorul) rezolvand interventiile cu acuratete. Corul (pregatit de Pavel Sopov) a sunat omogen, iar orchestra a dovedit ca poate canta cu precizie, realizand planurile contrastante cerute de dirijorul Leonard Dumitriu, care a coordonat cu rigoare intreg ansamblul, intr-un spectacol de succes, cu cateva "varfuri" solistice, echilibrat ca valoare muzicala, dar si cu erori regizorale care pot fi insa remediate sau inlaturate cu usurinta.

Programata, deloc intamplator, chiar de Ziua Internationala a Muzicii, noua productie (care in noiembrie va fi prezentata in turneul din Elvetia si Germania, alaturi de Madama Butterfly si Aida) a fost urmata de o "fiesta spaniola" - concert incluzand pagini celebre inspirate de sonurile iberice, semnate de Chabrier, De Falla, Albeniz, Alonso, Caballero sau Vives, cantate cu verva de corul si orchestra teatrului, cu Octav Calleya la pupitru, solista fiind soprana spaniola Lucia Millan Barranco. Dar mozaicul european a fost completat prin reprezentatia cu opera La serva padrona de Pergolesi in versiunea unei trupe italiene - "I solisti di Napoli", soprana Raffaella Fraiolli, basul Carmine Durante, la pupitru Susanna Pescetti, evoluand in regia lui Ivano Caiazza -, aducand noutatea unei partituri prea putin cunoscute la Craiova, specificul unei orchestre "de epoca", aplombul unei femei-dirijor care - stie ce vrea, o Serpina simpatica, cu glas limpede si charisma, un Uberto cam stangaci, dar plin de bune intentii, chiar daca nu si-a prea inteles personajul, alaturi de un simpatic Vespone autohton (Daniel Cornescu), iar la clavecin Corina Stanescu.

O "pata de culoare" a fost recitalul sustinut de mezzosoprana Oana Andra (de la ONB) in compania pianistului Alexandru Petrovici, propunand, sub titlul Spitalul amorului, arii si romante din cele mai diverse, de la Anton Pan la Decker si Floresco sau la melodii populare de altadata.

Si parca pentru a inchide "cercul", spectacolul final al festivalului a fost regizat de acelasi Tamas Ferkay, dar la Opera din Plovdiv - Bulgaria, al carei ansamblu a prezentat Simon Boccanegra de Verdi, in scenografia lui Ivan Savov, sub bagheta directorului teatrului, Gheorghi Dimitrov, colaborand insa cu orchestra craioveana. Desi elementele de regie practic au fost inexistente, iar decorul unic s-a rezumat la ziduri-coloane, trepte si un tron amplasat in fundal sau la rampa, costumele raportandu-se cumva la Genova secolului XIV, muzica s-a derulat fluent, cu acuratete, remarcandu-se doi tineri cu un potential excelent - basul Rosen Krastev (Fiesco) si baritonul Krum Galabov (Paolo) - intr-o distributie onesta, asemeni corului, reusind sa ofere melomanilor o creatie verdiana necunoscuta la Craiova. A fost insa o "repetitie generala" pentru spectacolele incluse in turneul german care a inceput chiar a doua zi, dar si o prima alaturare a instrumentistilor teatrului colegilor bulgari.

O editie aniversara a Festivalului pe care directorul Florian Zamfir l-a gandit "mai altfel", meritandu-si statutul "international", atragand publicul si prin noutati demne de lauda. Iar colocviul desfasurat in eleganta sala a Primariei s-a referit la "opera si opereta in contextul vietii muzicale craiovene", prilej pentru o privire generala asupra activitatii Teatrului Liric, beneficiind de sprijinul consistent al oficialitatilor (care asista la mai toate spectacolele importante, ceea ce "spune" multe), aspect esential pentru noi proiecte ambitioase de viitor.