Muzică academică la Sighişoara

Dupa Festivalul medieval, la Sighisoara a debutat cea de a XV-a editie a Festivalului de muzica academica, manifestare romano-elvetiana organizata si condusa de violonistul Alexandru Gavrilovici, concert-maestru si profesor la Berna, pornind de la ideea regasirii unor colegi stabiliti, de asemenea, in "tara cantoanelor", cu cei "de acasa", atat in concerte camerale de mare atractivitate, cat si pentru a sustine cursuri de maiestrie pentru tineri romani si straini. Timp de 10 zile, maestrii si discipoli au refacut, in ambianta speciala a cetatii, o mare familie in care studiaza, canta si se simt extrem de bine impreuna (parte dintre cursantii din anii trecuti perfectionandu-se acum la Basel, cu aceiasi profesori de la Sighisoara).

Inedit este si faptul ca in prim plan s-a aflat creatia lui Janacek, muzician ceh intens promovat de… o Fundatie din Elvetia, presedintele Jakob Knaus reusind, de-a lungul anilor, sa creeze o relatie impresionanta cu personalitati din lume implicate intr-un demers similar (un exemplu pentru ceea ce ar trebui sa facem si noi macar in ce-l priveste pe Enescu…).

Am reascultat numerosi interpreti de clasa, cantand cu o vadita placere, comunicand astfel cu publicul - extrem de numeros si entuziast - intr-o maniera calda, dar foarte profesionista, abordand lucrari de anvergura din literatura universala, colaborand si cu oaspeti de peste hotare. Daca in prima seara, in opusuri de Schonberg si Schumann, au evoluat pianista Cipriana Gavrisiu, violonistii Alexandru Gavrilovici si Beres Melinda (totodata implicata in organizare), violistii Kardos Margit si Endre Guran, violoncelistii Ciprian Campean si Torok Zsolt, contrabasistul Gyorgy Robert, in seara urmatoare i-am regasit pe primii patru alaturi de polonezul Tomasz Sowikowski, in cvintete de Juon si Sabin Pautza (prima auditie absoluta dedicata, festivalului); dar programul a debutat cu Sonata pentru vioara si pian de Janacek interpretata cu sensibilitate de M. Beres si aceeasi C. Gavrisiu, care apoi a acompaniat un recitat al sopranei germane Katrin Adel, etaland un glas generos, amplu, in miniaturi vocale si o arie din opera Jenufa de Janacek.

Schimband registrul, Biserica manastirii a gazduit un excelent recital sustinut de organistul elvetian Jurg Lietha, trecand cu dezinvoltura de la sobrietatea pieselor de Bach, Reger sau Janacek, la meditatia de Karg-Elert, pentru a incheia in sonurile de jazz (usor surprinzatoare in ambianta lacasului de ruga) din propria sa Fantezie latina, colaborand insa cu Alex. Gavrilovici in Canzona de Kaminski, violonistul oferind si o prima auditie de Dan Dediu - …apres l'explosion…(paysage avec la Marseillaise de Strawinsky) -, de asemenea in prezenta autorului care, pornind de la celebrul imn transcris de Stravinski pentru vioara, a imaginat momente virtuoze, dar si parodice, aplaudat si de cei 30 de elvetieni din Kultura Club, sositi special pentru a asista la cateva seri de festival, in vecinatatea casei lui "Dracula"; a doua zi au fost captivati si de talmacirea conferita de pianistul Viniciu Moroianu unor pagini de Enescu si Brahms (generand o liniste parca "suspendata" a salii, ceea ce rar se intampla), dar si de expresivitatea unui trio de Schubert (interpreti Bartha Imola - pian, Emilie Haudenschil - vioara, Kostyak Imre - violoncel). Din pacate nu au ascultat si exceptionalul Cvartet "Arcadia" (infiintat la Cluj abia in 2005, dar deja de cota internationala, impresionant in partituri de Honegger, Dediu, Janacek) - adevarata revelatie a festivalului.

Dar grupuri de spanioli, israelieni sau francezi care vizitau cetatea, s-au bucurat sa urmareasca si recitalul pianistului olandez Frank van de Laar (in opusuri de Brahms si Prokofiev, abordate intr-o viziune foarte personala), dar si un cvintet cu contrabas scris de Eybler (autor de sec. XVIII), bine cantat de un ansamblu "sui-generis" (Emilie Haudenschild, Bartha Matyas, Endre Guran, Kostyak Imre, Kostyak Botond), care s-au regasit apoi, in concertul de la Sinagoga, alaturi de soprana din Frankfurt, violonistul V. Lakatos si violoncelistul polonez, propunand opusuri de Ullmann, Bloch, Jemnitz, dar si Mendelssohn-Bartholdy.

Cantand deopotriva la vioara si viola, V. Lakatos (sosit de la Munchen), alaturi de pianistul olandez, de Julia Kuhn (vioara) si T. Sowikowski (violoncel) au oferit creatii de Mahler, Schnittke, Schnyder, Brahms, pentru ca, dupa concertul cursantilor de la master-classes, seara finala sa aduca programul Orchestrei de camera a Academiei Sighisoara, condusa de… acelasi violonist-violist, devenind (si) solist, asemeni sopranei clujene Mihaela Maxim si excelentului contrabasist Kostyak Botond (de la Basel si… Lyon), optand pentru "muzica transilvana" compusa de creatori straini care, in sec. XVIII-XIX, au activat la curtile princiare - M. Haydn, A.L. Hermann. Kratochwill, Dittersdorf, profesori si studenti regasindu-se intr-un ansamblu deja de traditie.

Muzica buna si o atmosfera ideala, in plin "Ev Mediu", cu un "strajer-crainic" anuntand reperele zilei (salutand pana si in japoneza sau filipineza, cantand melodii spaniole sau israeliene), lume multa… Daca si trenurile ar fi mai frecvente si microbuze sau autocare ar opri si in oras, de la (sau spre) Bucuresti, cu siguranta turismul ar fi si mai infloritor, iar melomanii ar ajunge mai usor la concertele Academiei - pentru ca merita din plin. Poate la anul…