Un festival pentru toate gusturile

Desfasurata in perioada 9 mai - 6 iunie, cea de a XXXIV-a editie a Festivalului International al muzicii si dansului, organizat de Teatrul National de Opera si Balet din Constanta, a propus numeroase spectacole deosebit de atractive atat prin numarul mare de invitati, cat si prin premiere, reluari sau titluri indragite, cu mare impact la public.

O sala arhiplina a aplaudat, in deschidere, Carmina Burana de Orff care, sub bagheta lui Radu Ciorei, a beneficiat de colaborarea cu solisti tineri si apreciati ai Operei bucurestene - Anna Mirescu, Iordache Basalic, dar si Valentin Racoveanu -, realizand, in parte, adevarate performante vocal-interpretative alaturi de orchestra si corul teatrului, ansamblu "intarit" prin participarea Corului Colegiului de Arta "Regina Maria" (pregatit de Horatiu Alexandrescu) si a unor membri din Corul Filarmonicii iesene.

Asteptata cu real interes, reluarea productiei cu opera verdiana Bal mascat de Verdi, realizata cu ani in urma in regia interesanta semnata de Carmen Dobrescu ("preluata" acum in asistenta tinerei Rasvana Cernat), scenografia lui Horea Popescu si coregrafia imaginata de Fanica Lupu si Rodica Raicu-Uretu, a readus pe scena o montare de succes, dar si solisti cunoscuti de la Cluj - Viorel Saplacan si Marinela Marc -, Bucuresti - Ionut Pascu si Irina Ionescu (ambii insa fosti angajati ai Operei gazda) -, dar si Sibiu - Gh. Tirea -, evoluand, sub conducerea dirijorului Gheorghe Stanciu, in compania artistilor constanteni Stela Sarbu, Constantin Acsinte, Catalin Toropoc, Ciprian Done, parte dintre ei regasindu-se apoi si in reprezentatia cu Carmen de Bizet, pusa in scena in decembrie 2007 de catre aceeasi Rasvana Cernat, acum cu Maria Macsim Greierosu (de la Iasi) in rolul titular, o aparitie agreabila si temperamentala, cu un glas bine condus si sigur, parteneri fiindu-i, in rolurile principale, Razvan Sararu, Ionut Pascu, Elena Rotari, iar la pupitru Rasvan Cernat, interpreta rolului Micaela, Elena Rotari, devenind, cateva zile mai tarziu, Marea preoteasa din Aida de Verdi, montare realizata in trecutele stagiuni de catre Eleonora Constantinova (de la Chisinau), scenografia imaginata de timisoreanul Grigore Gorduz si coregrafia foarte plastica a aceluiasi Fanica Lupu-Liesti (de mare efect balerinii "de bronz" din tabloul Triumfalului), corul fiind pregatit de acelasi neobosit Adrian Stanache, iar dirijor clujeanul Emil Maxim (invitat insa… de la Bucuresti), personajele fiind conturate de solisti cu glasuri frumoase si abordare scenica diferentiata - Carmen Gurban, Marilena Marc si Gheorghe Mogosanu (de la Cluj), Patrizio Ha (coreean angajat la Opera din Timisoara), Pompei Harasteanu (de la ONB), din nou Constantin Acsinte si Doru Iftene. Si pentru a onora Anul Puccini, festivalul a inclus opera Boema care, cu austriacul Viktor Bockmann in fosa, a oferit o versiune apropiata celei de la premiera din trecuta stagiune (cu Razvan Sararu, Stela Sarbu, Ioan Ardelean, Constantin Acsinte), dar si cu oaspeti cu glasuri generoase - din nou Carmen Gurban, alaturi de Ciprian Marele (de la Iasi), Orest Paslariu (de la Opereta), intr-o ambianta traditionala (regia Ognean Draganoff, scenogafia Boris Stoynov si Tvetanka Stoinova din Bulgaria).

Un moment aparte a fost premiera operetei Lysistrata de Gherase Dendrino, careia regizorul Stefan Neagrau (de la ONB) i-a conferit o "haina" inedita, cu o verva si un umor nesperat pentru o partitura ce dateaza din anii '50; tratata ca o parodie inteligent gandita, cu personaje "antice" si moderne, cu poante usor "decoltate" dar in limitele bunului gust, cu decoruri simpatice si sugestive, viu colorate, asemeni costumelor eclectice (scenografia Eugenia Tarasescu-Jianu), lucrarea a cucerit si prin spontaneitatea cu care au jucat solisti si coristi deopotriva, prin implicarea amuza(n)ta intr-un demers… foarte serios, reusind sa creeze prototipuri extrem de bine realizate, rostind proza cu dezinvoltura si dictie clara, cantand curat, uneori chiar foarte bine. Si tocmai de aceea ar trebui mentionati toti interpretii din distributia echilibrata si omogena, colaborarea cu invitati de marca de la Opereta bucuresteana fiind benefica, pentru ca si Daniela Vladescu (deopotriva managerul teatrului, deci cu emotii… duble) si Paul Lazarescu, exceptionalul Valentin Tiron sau Toni Zidaru au conferit un plus de stralucire si farmec spectacolului in care i-am aplaudat, de asemenea, pe Stela Sarbu (in rolul titular), Madalina Diaconescu, Hudema Garofita, Elena Rotari si Lucia Mihalache (trei "zeite" cochete, coborand, evident, prin "Deus ex machina"), din nou Doru Iftene, Const. Acsinte, dar si Ciprian Done, Diana Gavrilescu, Silvia Simionescu si multi altii la fel de buni si implicati cu o placere vizibila in sustinerea rolurilor, asemeni corului si baletului simpatic (coregrafia Felicia Serbanescu), orchestra reusind, la randul sau, o coordonare corecta cu scena, sub bagheta experimentatului Radu Ciorei. Iata ca o lucrare romaneasca, pe alte scene desueta si deci depasita, a reinviat spectaculos in versiunea de la Constanta, pe care un public numeros a ovationat-o indelung si deplin meritat.

Dar Teatrul de Opereta a fost prezent in festival si printr-o reprezentatie (mai mult concert…) din repertoriul curent - Broadway - in care numerosi solisti de talent canta arii sau duete celebre, danseaza cu aplomb si gratie, intr-o regie si o coregrafie cvasi-inexistenta (desi… semnate de nume mari si multe), printre invitati regasindu-se, si de aceasta data, Razvan Mazilu sau Crina Matei, iar la pupitru Lucian Vladescu.

Daca la Muzeul de Arta au evoluat studenti ai claselor de canto de la Facultatea de Arte a Universitatii "Ovidius" (prof. univ. dr. Florenta Marinescu si asist., univ. drd. Radu Fagarasan), apoi excelentul "Cvartet Transilvan" (cu reputatul Gabriel Croitoru la vioara I), in gala de balet sustinuta pe scena teatrului au aparut nume de cota atat de la Constanta (Monica si Horatiu Chereches), cat si de la ONB (Adina Tudor, Ovidiu Iancu, Diana Ferencz), dar si Traian Vlas, fost solist al teatrului, acum angajat la Opereta bucuresteana, interpretand, alaturi de alti balerini de talent, secvente din Esmeralda, Mica serenada, Corsarul, Precautiuni inutile, Gopak, Frumoasa din padurea adormita etc.

O intalnire cu Baletul israelian a facilitat iubitorilor genului urmarirea unui titlu celebru - Romeo si Julieta de Prokofiev -, dar si coregrafia imaginata de Berta Yampolsky, lasand in prim plan "povestea" eroilor, renuntand total la rivalitatea celor doua familii, dar si la performanta tehnica, astfel incat productia, impecabil dansata, a propus o recompunere a atmosferei de epoca si o subliniere a sensibilitatii, poeziei si farmecului legendarului cuplu, cu punctari de umor (Doica) sau de forta (Tybalt), cu un Mercutio elegant dar incert ca personalitate, cu scene de ansamblu agreabile dar… cam la fel, in decoruri sugestive si functionale si costume superbe.

Un alt reper interesant a fost prezentarea unor opere de secol XX, fie in productia Studioului "Danubius" - Bulgaria - Vocea umana de Poulenc, regia Evgheni Jeleazkov, solista Violeta Sahanova -, fie in concert - Povestea soldatului de Stravinski -, dirijata de Ludovic Bacs, narator fiind actorul clujean Miklos Bacs.

Un festival de anvergura, raspunzand unor gusturi si preferinte foarte variate, aducand noutati de certa calitate, apreciate la superlativ de spectatorii care au facut ca sala sa fie plina la toate manifestarile, semn ca… a fost o reusita si ca eforturile multiple chiar au meritat. Si daca oficialitatile ar fi venit sa vada ce fac artistii teatrului, ar fi fost chiar foarte bine, dar… erau in plina campanie electorala…